Băncile comerciale ar trebui să-şi revadă politica dobânzilor, fiindcă în societate persistă o stare de neîncredere faţă de situaţia curentă şi pe termen scurt a economiei naţionale, iar înrăutăţirea marcantă a anticipărilor inflaţioniste va conduce la înrăutăţirea situaţiei financiare aşteptate pentru următoarele trei luni, se spune în raportul „Confidenţa economică a consumatorilor din R. Moldova” al Centrului analitic „Expert-grup”. Directorul executiv al „Expert-grup”, Valeriu Prohniţchi, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă că, potrivit raportului nr.2 din luna septembrie, efectuat pe baza unui sondaj privind confidenţa cumpărătorilor, a scăzut simţitor dorinţa de cheltuire a banilor şi de cumpărare a mărfurilor. Analistul economic susţine că sondajul a fost efectuat în baza unui chestionar compus din 9 întrebări care au scos în evidenţă tendinţele societăţii pentru următoarele 3 luni. Sondajul a demonstrat că în comparaţie cu luna ianuarie curent s-a înrăutăţit încrederea faţă de piaţa muncii de la - 30,6 până la - 37,8. Acest indice s-a îmbunătăţit doar în cazul tinerilor de 18-29 de ani din mediul urban cu venituri relativ mari. În acelaşi timp, vulnerabilitatea celor care nu au un loc de muncă a crescut şi mai mult faţă de ianuarie de la - 22,5 până la - 36,3. Totodată, spune Valeriu Prohniţchi, din toate aspectele studiate, cele mai ridicate anticipări negative ale consumatorilor sunt faţă de preţuri, astfel că indicele anticipărilor inflaţioniste ale consumatorilor s-a micşorat de la - 59,8 până la - 65,3. Frecvenţa răspunsurilor că preţurile vor creşte substanţial a crescut cu 10 puncte din contul reducerii frecvenţei răspunsurilor neutre şi răspunsurilor că preţurile vor creşte puţin. Sursa citată afirmă că intensificarea aşteptărilor inflaţioniste se explică prin lanţurile de majorări ale preţurilor şi tarifelor din prima jumătate a anului curent, cum ar fi gazele naturale, combustibilul, transportul, medicamentele etc, precum şi de scumpirile promise până la sfârşitul anului. În perioada raportată s-au înrăutăţit şi aşteptările negative asupra situaţiei financiare pe termen scurt de la - 6,9 până la - 12,5. Expertul explică acest fenomen prin faptul că populaţia se aşteaptă la o anumită erodare a viitoarelor venituri reale. Tot prin aşteptarea inflaţiei se explică şi o înclinaţie mai majorată spre consum. Aşteptând creşteri ale preţurilor, populaţia încearcă să „înmagazineze” o parte de venit în achiziţii casnice. Mai mult, înclinaţia spre consum a rămas şi în luna august negativă, fiind explicată prin incertitudinea generală din societate şi anticipările inflaţioniste înalte. Sondajul demonstrează că cea mai scăzută încredere economică o au locuitorii oraşelor mici, cu un nivel al indicelui de confidenţă semnificativ mai mic decât în sate şi în Chişinău şi Bălţi. S-a înrăutăţit şi încrederea consumatorilor din mediul rural, unde au scăzut toţi indicatorii cu excepţia Indicelui Situaţiei Financiare Curente. Sondajul a fost efectuat pe un eşantion de 9900 persoane şi are o marjă de eroare de 3,1 la sută.