Un moldovean plecat la muncă peste hotare a decis, în anul 2006, să investească într-un apartament aflat în construcție în municipiul Chișinău. Dar nu a ajuns să se bucure de noua achiziție. În baza unei hotărâri a instanței de judecată, bărbatul s-a pomenit fără dreptul de proprietate asupra apartamentului, dar și fără 28 de mii de euro pe care i-a investit în locuință. Cazul este prezentat de Ion Dron, președintele AO Centrul de Inițiative și Monitorizare Autorități Publice. Potrivit lui, acest caz prezintă „istoricul unei plângeri penale, examinată zece ani de către procurorii și judecătorii moldoveni, dar care rămâne, fără o finalizare până în prezent”.
Într-o conferință de presă la IPN, Ion Dron a declarat că cetățeanul Anatol Popușoi a investit într-un apartament în construcție în orașul Durlești, municipiul Chișinău. La finalizarea lucrărilor, bărbatul a achitat 28 de mii de euro, iar ulterior a intrat în posesia certificatului de proprietate și a înregistrat acest drept la biroul cadastral. Potrivit lui, la scurt timp, doi reprezentanți din cârmuirea cooperativei de construcție au depus o cerere în instanța de judecată, iar printr-o hotărâre a Judecătoriei Buiucani, în 2008, contractul de investiție a lui Anatol Popușoi a fost anulat. A fost anulat și dreptul la proprietate asupra apartamentului.
„Astăzi Popușoi Anatolie, în urma acestei hotărâri de judecată, nu are nici apartament și nici 28 de mii de euro plătiți. Dreptul lui de proprietate a fost anulat de instanța de judecată în temeiul iată acestui document, document care are unu, doi, trei, patru rânduri. Și se numește aceste document „Procesul verbal al Adunării Generale a membrilor Cooperativei de construcție nr. 307””, a spus Ion Dron.
Președintele Centrului de Inițiative și Monitorizare Autorități Publice a menționat că documentul a fost semnat doar de secretarul adunării. „Acest document cu patru rânduri, șapte judecători din Republica Moldova au considerat că este suficient pentru a-l priva pe un cetățean de dreptul de proprietate asupra apartamentului și fără 28 de mii de euro”, a notat Ion Dron. Potrivit lui, cetățeanul a atacat în instanță acest proces-verbal, însă i s-a spus că nu are acest drept. După ce a rămas și fără apartament, și fără bani, bărbatul a depus, în august 2009, o plângere la Procuratură. Și, deși este deja este al unsprezecelea an de la depunerea plângerii, încă nu există vreo hotărâre irevocabilă.
Ion Dron susține că, din august 2009 și până în septembrie 2016, procurorii și judecătorii de instrucție s-au aflat într-o continuă confruntare. Din 2016, a început o altă etapă – judecătorii de instrucție au început să colaboreze cu procurorii. În noiembrie 2017, Procuratura Buiucani emite o ordonanță prin care respinge contestațiile lui Popușoi, care a contestat un nou refuz de pornire a urmăririi penale. În iulie 2018, judecătorul de instrucție Andrei Niculcea a respins contestația, motivând că a fost depusă tardiv. Această interpretare a fost anulată de Curtea Apel în februarie, cauza fiind trimisă la o nouă examinare. În mai 2019, un alt judecător de instrucție, Ludmila Barbos, pronunță exact aceeași hotărâre ca cea a lui Niculcea, cu toate că Curtea de Apel le-a spus că interpretarea ultimului este greșită și că cererea e depusă în termen și urmează a fi examinat fondul. Curtea de Apel a anulat și această hotărâre în octombrie 2019. Și această plângere se află din nou pe rol la Judecătoria Ciocana în procedura unui alt judecător de instrucție, menționează Ion Dron.
Președintele AO Centrul de Inițiative și Monitorizare Autorități Publice spune că își dorește trezească discuții publice prin prisma unei spețe de judecată, și nu doar discuții, dar și dezbateri, la „etajele puterii judecătorești”, care are drept scop și obiect de lucru dreptatea în justiție.
Conferința de presă cu tema: „Plângere penală examinată 10 ani de către procurorii și judecătorii moldoveni” face parte din ciclu de conferințe prevăzute în proiectul IPN „Injustiția la vedere prin mijloace multimedia”. Agenția IPN nu își adjudecă dreptul să decidă dacă organizatorii conferințelor de presă au dreptate în cauzele despre care vor vorbi, aceasta este prerogativă exclusivă a justiției, însă perioada exagerat de lungă, mult mai lungă decât prevede legislația, a acestor cazuri poate fi considerată drept act de nedreptate și injustiție evidentă. Agenția de presă IPN nu poartă răspundere pentru declarațiile publice făcute în spațiul public de către organizatorii conferințelor de presă.
