Cât de pregătită este Uniunea Europeană să accepte noi membri, dar şi cât de pregătită este Republica Moldova de aderare? Despre aceasta şi alte lucruri reporterul IPN, Alina Marin, a discutat cu profesorul Ludger Kühnhardt, directorul Institutului pentru Integrare Europeană (ZEI) din cadrul Universităţii din Bonn (Germania), care s-a aflat în Republica Moldova pentru o serie de prelegeri publice la Institutul Naţional al Justiţiei, Universitatea Alecu Russo din Bălţi şi Universitatea din Comrat.
− Una din prelegeri are tema: „Uniunea Europeană – drept, identitate şi integrare în timpuri de nelinişti geopolitice”. Cât de deschisă este UE către noi membri în aceste „timpuri de nelinişti geopolitice” şi cât de deschisă, dar şi pregătită este Moldova pentru a deveni membru al UE?
− Uniunea Europeană între anii 2004-2007 şi apoi prin aderarea Croaţiei în 2013 s-a extins cu încă 11 membri, devenind 28 de ţări la număr. Acest fapt a avut multe consecinţe pentru funcţionarea internă a UE şi cel mai important era ca oamenii din ţările mai vechi membre ale UE şi cei din ţările noi aderate, după 2004, să se simtă ca un tot întreg. UE se află în faţa unei noi sarcini legate de competitivitatea economiei sale. Este vorba de creşterea, înnoirea economiei pentru a face faţă noilor schimbări din economia mondială. Şi acest lucru este legat de schimbări la nivel instituţional, şi în acest sens preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, încearcă să facă faţă acestor schimbări şi să aducă aceste schimbări în societate. Este vorba de acceptanţă în rândul celor 150 de milioane de locuitori ai UE. Doar o Uniune Europeană puternică poate fi un partener bun pentru Republica Moldova, de aceea tot ce am spus până acum este foarte important şi pentru Republica Moldova. În acest sens, Uniunea Europeană are un şir întreg de sarcini pentru următorii ani de cea mai înaltă prioritate. Esenţial pentru Republica Moldova este să nu aştepte o dată sau un fapt al asocierii cu UE concret, ci să încerce prin acţiunile sale să umple cu viaţă angajamentele asumate, să le realizeze şi este vorba despre schimbări legislative şi schimbări la nivelul instituţiilor. Numai atunci când cadrul legislativ va fi acelaşi în UE şi Republica Moldova, doar atunci putem deveni parteneri buni.
Pentru societatea din Republica Moldova şi pentru fiecare cetăţean în parte este importantă întrebarea: Ce înseamnă aceste valori ale UE pe care le vor împărtăşi cu cei 150 de milioane de oameni care locuiesc în UE? Şi în acest sens este foarte important să existe un dialog în societate cu privire la semnificaţia acestor valori, dar şi despre contribuţia fiecăruia dintre noi la binele tuturor. Pentru economia Republicii Moldova acest lucru înseamnă pregătire pentru competitivitate pe piaţa comună a Uniunii Europene. În acest sens, e necesar de preluat noi tehnologii şi de a descoperi noi pieţe de desfacere, de a asigura o calitate înaltă a produselor care să-şi poată găsi piaţa de desfacere pe piaţa UE. Acest lucru ar asigura locuri de muncă pentru tineri şi tinerii nu ar mai pleca peste hotare, ci ar contribui la dezvoltarea ţării lor şi la bunăstarea populaţiei. În felul acesta, UE şi Republica Moldova se află în centrul unor procese serioase de transformare, astfel fiecare dintre părţi are foarte multe de făcut în următorii 10 ani. Şi toate acestea au loc într-un context geopolitic tensionat. Şi conducerea de la Moscova, inclusiv Putin (Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse), trebuie să înţeleagă că orice tentativă de a împiedica acest proces de apropiere dintre UE şi Republica Moldova va duce doar la accelerarea procesului.
Statele membre UE, aşa cum şi populaţia Republicii Moldova, are tot dreptul la autodeterminare şi astfel dorinţa populaţiei din Moldova a fost exprimată prin semnarea Acordului de Asociere care a fost dorit şi convenit de ambele părţi şi nu o să permitem nimănui să împiedice acest drept de autodeterminare. Acest lucru îl afirmă toţi actorii politici şi în calitatea de cercetător şi observator pot să confirm că toate aceste studii au dreptate.
− Cât de credibilă este Moldova în contextul situaţiei bancare interne?
− Toate infracţiunile şi abuzurile grave contra valorilor sau normelor europene nu sunt deloc o contribuţie necesară recunoaşterii şi acceptării UE de către populaţia din Republica Moldova şi, respectiv, nici a recunoaşterii Republicii Moldova de către UE.
− Asta înseamnă că imaginea ţării este afectată şi nu mai suntem credibili în faţa UE?
− Îngrijorarea nu se referă doar la imaginea Republicii Moldova, este vorba şi de imaginea UE, care trebuie să devină partener al Republicii Moldova şi la nivel oficial desigur că nu vor fi acceptate şi vor fi criticate întotdeauna astfel de neglijenţe ale guvernării, care sunt neglijări ale valorilor europene. Noi suntem o societate care se bazează pe valori. Acest lucru nu înseamnă că suntem toţi nişte îngeri, dar nu vom accepta astfel de abuzuri direcţionate contra normelor şi valorilor noastre pentru că trăim într-un mediu democratic controlat, unde domneşte legea şi vom utiliza toate mijloacele juridice şi legale pentru a urmări şi a condamna astfel de acţiuni. Cum a zis Winston Churchill (prim-ministru al Regatului Unit în al doilea război mondial): „Democraţia este a doua cea mai bună formă de guvernare, dar nu există prima”. De aceea autocritica şi critica dintre parteneri constituie elemente fundamentele pentru procesul de reînnoire a relaţiilor dintre parteneri.
− Cum am putea în lipsa unei unităţi naţionale să ajungem la o idee comună de integrare în UE? Cum ar trebui să consolidăm societatea moldovenească, mai ales în contextul ultimelor studii care arată că numărul euro-scepticilor este în creştere?
− Întrebarea decisivă este: Ce dorim să facem în viitoarele decenii în Europa? Dorim să fim o uniune în care nu dreptul să domnească, dar să domnească puterea? Sau dorim să fim o comunitate bazată pe drept? În orice societate se întâmplă crime şi infracţiuni, dar trebuie să putem să-i ajutăm pe cei mai slabi pentru că importantă pentru noi este transparenţa, controlul şi respectul, chiar şi faţă de popoarele mai mici, mai sărace şi mai puţin puternice. Dorim să trăim în cadrul unui sistem economic care a eşuat nu de 20 de ani, dar de 100 de ani? Sau dorim să trăim într-o societate în care inovaţia şi creativitatea este promovată, fantezia, mai ales din partea tinerilor, care optează pentru progres în gândire, iar aceste lucruri se bazează pe respectarea demnităţii umane şi libertatea convingerilor şi libertatea ideilor? Dorim să trăim într-o uniunea regională în care sunt desigur şi arme atomice şi există o discrepanţă foarte mare între bogaţi şi săraci precum în cele mai îndepărtate state din lume? Sau dorim să trăim într-o uniune regională bazată pe incluziune socială, pe o repartizare mai echilibrată a resurselor, pe responsabilitate socielă pe care ne-o promit cei de la guvernare? Sunt convins că populaţia Republicii Moldova ştie care este decizia potrivită pentru viitorul lor şi pentru viitorul copiilor lor în Republica Moldova. În orice caz, oricare ar fi decizia, Uniunea Europeană o va accepta şi nu va trimite „omuleţii verzi”, aşa cum s-a întâmplat un an în urmă în Crimeea, trimişi de altcineva.
− De ce aţi ales să veniţi cu prelegeri anume în faţa studenţilor? De ce anume universităţile din Bălţi şi Comrat?
− Am ales nordul şi sudul pentru că aceste părţi fac parte din ţară şi centrul nu poate funcţiona fără ele, iar situaţia tinerilor este peste tot aceeaşi. Tinerii în faţa cărora am vorbit, cei născuţi după anii 90, după războiul rece, sunt cei care vor hotărî destinul Republicii Moldova şi o parte din destinul Uniunii Europene. Şi la Bălţi, şi la Comrat tinerii sunt tot atât de importanţi ca cei de la Chişinău pentru că şi ei sunt europeni. Aceşti tineri de la Bălţi şi Comrat sunt aceiaşi europeni pe care îi văd la Born, la Bruxelles, tineri cu care colaborăm şi lucrăm la organizarea viitorului Uniunii Europene. Ori Europa este peste tot acolo unde sunt trăite valorile europene.
Alina Marin, IPN
