Interviu IPN cu ministrul afacerilor externe al Georgiei, Maia Panjikidze

---

La Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, din 29 noiembrie 2013, Republica Moldova va intra într-o nouă fază de relaţii cu Uniunea Europeană. Ce aduce aceasta şi cum va influenţa ea viaţa cetăţenilor moldoveni de acasă şi de peste hotare? Ce avem de câştigat şi ce trebuie să facem fiecare dintre noi pentru ca acest beneficiu să devină posibil? Cum se vor răsfrânge noile condiţii asupra relaţiei Republicii Moldova cu alte ţări? Agenţia IPN îşi propune să caute împreună cu dumneavoastră răspunsuri la aceste şi alte întrebări care frământă societatea, în cadrul ciclului de materiale cu genericul: „Asocierea cu UE pe înţelesul tuturor”.

----

- Stimată doamnă ministru, veniţi la Chişinău cu ocazia desfăşurării Adunării Generale a Forumului Societăţii Civile al Parteneriatului Estic.  De ce ministrul afacerilor externe, care reprezintă o instituţie guvernamentală, trebuie să participe la forumul organizaţiilor neguvernamentale? 

- În patru ani de la lansarea Parteneriatului Estic, s-a demonstrat că acesta reprezintă o platformă eficientă de apropiere de UE a Partenerilor est-europeni dornici şi pregătiţi. Am înregistrat deja progrese semnificative în sensul perspectivelor oferite de această Iniţiativă, care nu ar fi fost posibile fără implicarea activă a societăţii civile. Forumul Societăţii Civile al Parteneriatului Estic a permis ca platforma de dialog să rămână deschisă – implicarea sa ne-a oferit încredere în faptul că suntem pe drumul cel bun; contribuţia sa ne-a permis să înţelegem ce trebuie să se schimbe.

Participarea reprezentanţilor guvernamentali la Forum este un semn al importanţei pe care  o acordăm participării societăţii civile. De altfel, este un proces bilateral. Avem nevoie unul de altul – Guvernul şi Societatea Civilă trebuie să lucreze împreună pentru a atinge scopurile comune. Încercăm să-i implicăm pe cât de mult posibil în procesul de luare a deciziilor şi, ulterior, suntem dornici să le auzim feedbackul. Astfel, cu cât e mai activă interacţiunea, cu atât mai bine pentru rezultatul general. 

Tbilisi va găzdui cea de-a 6-a ediţie a Forumului Societăţii Civile în anul 2014. Vom prelua ştafeta acestui privilegiu de la Chişinău. Tbilisi a fost deja gazda mai multor evenimente din cadrul PE, iar Forumul Societăţii Civile va fi încă o oportunitate de a spori vizibilitatea Parteneriatului şi de a ne promova aspiraţiile europene.

- La Summitul Parteneriatului Estic din noiembrie, Georgia va semna Acordul de asociere cu UE, în timp ce Republica Moldova doar îl va parafa. Cea a făcut cel mai bine Georgia până la Summit şi ce i-ar putea prinde bine Republicii Moldova în acest sens?

- Trebuie să precizez că Georgia, ca şi Moldova, planifică să parafeze Acordul de Asociere la reuniunea de la Vilnius. Doar Ucraina va avea posibilitatea să-l semneze, după ce l-a parafat în martie 2012. În ceea ce priveşte Georgia, noi am încheiat negocierile pe marginea întregului text al Acordului, inclusiv ALSAC , în iulie 2013 şi tindem să-l semnăm înainte de expirarea mandatului actualei Comisii Europene.

- Care au fost cele mai mari provocări pentru agenda europeană a Georgie până la Summit şi care rămân în vigoare după el? De care dintre ele urmează să ţină cont şi Republica Moldova?

- În contextul summit-ului de la Vilnius, eforturile noastre sunt îndreptate spre atingerea unor rezultate concrete: după cum am menţionat, tindem să parafăm Acordul de Asociere,  inclusiv ALSAC, şi să înregistrăm progres maxim în vederea finalizării fazei legislative a Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize. La fel, intenţionăm să semnăm Acordul-cadru privind participarea Georgiei la operaţiunile de politică externă şi de securitate comună ale UE, precum şi Protocolul privind participarea Georgiei la Programele UE. În curând se aşteaptă să se înceapă şi negocierile pe marginea statutului de membru deplin al Georgiei în cadrul Comunităţii Energetice. Acestea sunt priorităţile agendei noastre europene înainte de reuniunea de la Vilnius.

Dorim, de asemenea, să lansăm negocieri pe marginea Agendei de Asociere, care să înlocuiască Planul de acţiuni al politicii europene de vecinătate şi să faciliteze întrarea în vigoare şi implementarea Acordului de Asociere. Agenda de Asociere va reprezenta un set de acţiuni concrete pe care va trebui să le întreprindem în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Acordului de Asociere.

După summit-ul de la Vilnius, precum am menţionat, vom tinde să semnăm Acordul înainte de expirarea mandatului actualei Comisii Europene şi să purcedem la implementarea sa provizorie pentru a ne putea bucura la vreme de beneficiile aşteptate. Implementarea efectivă a ALSAC ar putea pregăti terenul pentru o integrare economică mai aprofundată, în vederea stabilirii unei Zone Economice UE-Parteneriatul Estic. Călătoriile fără vize pentru Partenerii est-europeni respectivi, în baza implementării cu succes a planurilor de acţiuni de liberalizare a regimului de vize, trebuie să fie una din priorităţile perioadei post-Vilnius.

UE şi Partenerii est-europeni au împreună un interes vital de a construi un spaţiu comun de stabilitate şi securitate. UE joacă un rol important în Georgia în acest sens. Problemei rezolvării paşnice a conflictelor şi rolului sporit al UE trebuie să li se acorde atenţia cuvenită în cadrul Parteneriatului Estic, întrucât acestea au o importanţă vitală pentru majoritatea ţărilor PE.

Agendele europene ale Moldovei şi Georgiei au multe în comun. Vedem Parteneriatul Estic ca pe un cadru politic major de atingere a celui mai înalt nivel de integrare în UE. Întrucât  interesele noastre sunt similare şi cooperăm cu UE în acelaşi cadru politic, Parteneriatul European, deseori facem schimb de opinii şi experienţă cu Moldova.

Lucrul de care şi Georgia, şi Moldova trebuie să ţină cont este că implementarea efectivă a agendei europene nu este un proces simplu, însă noi suntem conştienţi de sarcinile grele pe care le presupune acest proces şi suntem gata să le îndeplinim, ştiind că beneficiile depăşesc cu mult costurile.

- Cu permisiunea Dvs., să rămânem ceva mai mult în zona combaterii corupţiei şi reformei judiciare, care sunt şi pentru Republica Moldova teme pentru acasă importante. Cum aţi reuşit să faceţi ceea ce aţi reuşit în aceste domenii şi de ce nu aţi reuşit acolo, unde nu aţi reuşit?

- Într-adevăr, Georgia are rezultate foarte bune la capitolul combaterii aşa-numitei corupţii mărunte. De la preluarea puterii, Guvernul actual a întreprins toate măsurile relevante pentru a combate corupţia la nivel înalt, sindromul impunităţii şi aplicarea selectivă a justiţiei. În urma alegerilor din octombrie 2012, Guvernul a purces la eforturi de reformă judiciară. Potrivit datelor oficiale ale Curţii Supreme, acţiunile Guvernului au produs deja schimbări semnificative – tot mai mulţi cetăţeni câştigă în instanţe împotriva statului, iar în cazurile sensibile cu implicarea foştilor demnitari înalţi, instanţele au respins solicitările procurorilor. Iată câteva eforturi importante din domeniul reformei justiţiei: iniţierea şi adoptarea reformelor pentru a spori independenţa judecătorilor şi a asigura transparenţa procedurilor judiciare, în baza recomandărilor ONG-urilor şi în consultare cu experţi de la Comisia de la Veneţia; eforturi de liberalizare a politicii penale; exprimarea angajamentului politic de ne-imixtiune în sistemul de justiţie şi în activitatea instanţelor; modificarea Legii  Procuraturii; limitarea competenţei Ministrului Justiţiei în anchetele penale. Aceste evoluţii au fost remarcate pe bună dreptate în Raportul privind Dimensiunea Drepturilor Omului  de Thomas Hammarberg, Consultant Special al UE pe probleme de reformă  constituţională şi juridică şi de drepturi ale omului în Georgia.

Aceste realizări au fost posibile pentru că principalul obiectiv al actualului Guvern georgian  este de a dezvolta un stat democratic mai puternic şi eficient în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului să fie protejate în deplină măsură şi în care statul de drept să fie menţinut. Suntem determinaţi să asigurăm practicarea bunei guvernări şi a responsabilităţii, să menţinem transparenţa instituţiilor noastre şi a procesului de luare a deciziilor. Aceste valori reprezintă voinţa poporului Georgian, care a fost exprimată clar în alegerile din octombrie 2012.

- Chiar dacă sunteţi, spuneam, un reprezentant de cel mai înalt nivel al guvernului şi statului georgian, haideţi să privim procesul de integrare europeană a ţării Dvs. cu ochii georgienilor de rând. De ce le-ar trebui integrarea europeană? Ce au obţinut din aceasta până acum şi ce urmează să obţină fiecare dintre ei după semnarea Acordului de Asociere cu UE, de exemplu?

- Potrivit sondajelor Barometrului Vecinătăţii UE din toamna anului 2012, 71 % din populaţia Georgiei are încredere în UE, aceasta fiind cifra cea mai mare pentru Dimensiunea estică a PEV, iar 82% califică relaţiile UE-Georgia ca fiind foarte bune, iarăşi, un record pentru  Dimensiunea estică a PEV.

Astfel, integrarea europeană este o cale firească în dezvoltarea ţării noastre, determinată de alegerea poporului Georgian şi susţinută de toate forţele politice majore. Viitorul nostru comun cu UE va avea la bază valori şi principii împărtăşite precum democraţia, statul de drept şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În acest context, acordăm importanţă deosebită procesului însuşi, întrucât reformele implementate pentru îndeplinirea ambiţioasei agende europene sunt cruciale pentru o transformare şi europenizare autentică a ţării noastre.

Implementarea efectivă a Acordului de Asociere va asigura ireversibilitatea acestui proces:

Asocierea politică cu UE ne va oferi posibilitatea de a spori dialogul cu UE la aproape toate capitolele, cum ar fi politica externă şi de securitate comună; justiţie, libertate şi securitate; domenii precum protecţia mediului, sectorul energetic, transport, educaţie, protecţia consumatorului, agricultură, politica fiscală, politica de angajare în câmpul muncii şi politica socială, etc. Acest lucru înseamnă standarde mai înalte în toate aceste domenii, ceea ce se va transpune într-un mediu mai sigur, o protecţie socială sporită, condiţii de trai mai înalte pentru cetăţenii noştri.

Zona de Comerţ Liber Comprehensiv şi Aprofundat, în primul rând, înseamnă întrunirea standardelor europene pentru bunuri şi servicii. Deschiderea pieţei UE va fi benefică pentru investitori şi antreprenorii locali şi străini; mai mult, calitatea produselor va creşte pentru consumatori, iar inventatorii şi artiştii se vor bucura de standarde sporite de protecţie a drepturilor intelectuale.

Un alt aspect important este posibilitatea călătoriilor fără vize, într-un mediu sigur şi bine administrat, în urma implementării efective a planului de acţiuni de liberalizare a regimului de vize. Acest lucru va fi esenţial în sensul sporirii contactelor între persoane particulare şi va oferi posibilitatea ca un număr mai mare de georgieni să afle personal cum trăiesc europenii. Mobilitatea cetăţenilor va contribui şi la consolidarea contactelor între studenţi, precum şi între cercurile ştiinţifice şi de afaceri.

- Este de la sine înţeles că procesul de integrare europeană solicită şi eforturi suplimentare, poate chiar anumite jertfe din partea georgienilor de rând. Ce i-ar convinge să plătească astfel de conturi?

- După cum am menţionat, beneficiile depăşesc cu mult costurile.  Desigur, sunt anumite angajamente de îndeplinit înainte de a putea să ne bucurăm pe deplin de beneficiile aşteptate. Guvernul Georgiei va face tot posibilul să informeze cetăţenii privind toate aspectele agendei sale europene. În acest sens, am adoptat „Strategia de Integrare Europeană, Comunicare şi Informare pentru anii 2014-2017”, care are drept scop sensibilizarea opiniei publice privind oportunităţile şi provocările procesului de integrare europeană şi informarea obiectivă privind reformele aferente integrării.

- Cât de consolidată este societate georgiană în aspiraţiile de integrare europeană? Au existat şi mai rămân să existe divergenţe şi opinii diferite în acest sens? Cât de periculoase sunt ele pentru dezvoltarea europeană a ţării?

- Integrarea europeană şi euro-atlantică este elementul esenţial al politicii externe a Georgiei. Toate sondajele şi studiile arată că majoritatea populaţiei are o atitudine pozitivă faţă de Uniunea Europeană. În martie 2013, Parlamentul georgian a adoptat Rezoluţia privind Direcţiile de bază ale politicii externe a Georgiei, care spune că „integrarea în structurile europene şi euro-atlantice reprezintă prioritatea principală a cursului de politică externă a ţării.” 

Oficialii georgieni de vârf, inclusiv prim-ministrul Bidzina Ivanishvili, au declarat de nenumărate ori că nu există alternativă pentru Georgia decât integrarea europeană.

- Pe 27 octombrie, cu o lună înainte de Summitul de la Vilnius al Parteneriatului Estic, în Georgia vor avea loc alegeri prezidenţiale. Cum pot influenţa rezultatele acestor alegeri aspiraţiile pro-europene ale Georgiei?

- Guvernul Georgiei face tot posibilul pentru a asigura desfăşurarea celor mai democratice, libere şi transparente alegeri din istoria ţării. Eforturile noastre sunt îndreptate, în special, spre crearea unui mediu pre-electoral corect şi competitiv şi asigurarea pluralismului media. De asemenea, guvernul se abţine de la utilizarea resurselor administrative în campania electorală şi până acum nu s-a înregistrat niciun caz de abuz de funcţie publică.  Georgia a invitat observatori din partea mai multor organizaţii internaţionale, inclusiv Oficiul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului al OSCE (ODIHR), Consiliul Europei, Parlamentul European şi Adunarea Parlamentară a NATO.

Cât priveşte rezultatele, poporul Georgia trebuie să-şi decidă singur viitorul. Însă, indiferent de cine iese învingător, aceasta nu va influenţa cursul de dezvoltare european şi euro-atlantic al ţării noastre, pentru că există un consens larg în societate şi între principalele forţe politice privind orientarea de politică externă a ţării. 

- Cum se pot sprijini şi mai mult Moldova şi Georgia în realizarea aspiraţiilor lor?

- Moldova şi Georgia trebuie să coopereze îndeaproape pentru a obţine maximum de beneficii de pe urma participării în Parteneriatul Estic. Summitul de la Vilnius marchează un important punct de turnură în Parteneriatul Estic. Noi trebuie să ne unim eforturile pentru a atinge scopul nostru comun – integrarea europeană.

Alina Marin, IPN