Nota informativă a partenerilor de dezvoltare, înmânată Guvernului, este un semnal că aceştia sunt îngrijoraţi de faptul că situaţia în Republica Moldova se deteriorează, se observă o încetinire a parcursului reformelor, iar la Chişinău nu există suficientă voinţă politică pentru a continua parcursul european şi a pune în aplicare Acordul de Asociere. De această părere este Victor Chirilă, director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă (APE), transmite IPN.
Într-un interviu pentru publicaţia „Dialoguri de politică externă”, fiind întrebat dacă fără acest document nu se putea avansa, Victor Chirilă a spus că se putea, dar situaţia într-adevăr s-a deteriorat şi UE a decis să facă propria sa radiografie a situaţiei din ţară şi să vină cu nişte recomandări clar formulate, care pun accentul pe progrese concrete. „UE observă prea multe discuţii în jurul reformelor şi mai puţine rezultate concrete. Un caz aparte este reforma justiţiei, documentul, de exemplu, face referire la legile chemate să prevină corupţia în sistemul judecătoresc, legi aprobate în 2013, dar care până în prezent nu au adus rezultate concrete”, a exemplificat directorul APE.
Victor Chirilă presupune că documentul în cauză este într-o anumită măsură o avertizare dată autorităţilor de la Chişinău cu privire la mersul reformelor şi cu privire la disponibilitatea UE de a se angaja să susţină Republica Moldova şi actuala guvernare pe calea reformelor, dar cu condiţia că acest guvern şi această alianţă va pune în practică recomandările pe care UE le-a formulat prin intermediul ambasadorilor săi la Chişinău.
„Eu am mari dubii că această foaie de parcurs va fi îndeplinită întocmai de Republica Moldova. Pe de o parte, nu există voinţă politică la Chişinău, voinţă politică reală, nu există nici solidaritatea necesară în rândul Alianţei pentru o Moldovă Europeană, nu există o înţelegere clară a situaţiei în care ne aflăm, şi mă refer la Guvernul Republicii Moldova şi la prim-ministrul Gaburici personal – cel puţin aceasta este percepţia societăţii în acest moment. În plus, am impresia că în acest moment clasa politică europeană este preocupată în primul rând de propria supravieţuire – ultimele alegeri parlamentare au arătat că de fapt susţinerea pentru aceste partide este în scădere”, a opinat Victor Chirilă.
Criza financiară generată de dispariţia unui miliard de euro din Republica Moldova a accentuat această criză a clasei politice. De aceea directorul APE nu crede că partidele pro-europene aflate la guvernare sunt interesate acum de reforme profunde. „De fapt, putem spune chiar că ele se tem de aceste reforme profunde, pentru că acestea ar putea să le şubrezească şi mai mult autoritatea în Republica Moldova, pentru că presupun anumite sacrificii. Or, actuala clasă politică nu este gata să facă sacrificiile pe care i le cere societatea şi pe care le necesită reformele convenite cu UE”, a subliniat expertul în politică externă.
Victor Chirilă a accentuat că acest document ar trebui să fie programul de activitate al actualului guvern, dar şi al viitoarelor, pentru că pune accentul pe reforme reale care ar trebui să convingă şi societatea, dar şi partenerii europeni, că în Republica Moldova au loc schimbări calitative, care pot fi simţite şi pe intern, şi de partenerii care s-au angajat să susţină financiar, politic, tehnic aceste reforme. „Într-o anumită măsură cred că este nu doar o foaie de parcurs pentru actuala guvernare, dar este de asemenea o avertizare, dacă vreţi un ultimatum, dat actualei clase politice de la Chişinău cu privire la necesitatea impulsionării reformelor. În caz contrar, relaţia noastră cu UE ar putea să scadă din intensitate, să fie subminată, să cădem într-un con de umbră la Bruxelles pentru mulţi-mulţi ani înainte”, a adăugat directorul APE.
La începutul lunii curente, partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova au transmis prim-ministrului Chiril Gaburici un document de informare ce cuprinde 29 de note de politici cu privire la aspectele legate de dezvoltarea ţării, inclusiv în sectorul energetic, justiţie şi reforma poliţiei, domeniul economic şi sectorul bancar, dar şi societatea civilă. Partenerii şi-au exprimat speranţa că Guvernul va implementa cât mai rapid reformele pornite pentru a avansa pe calea apropierii de Uniunea Europeană.
