Instituțiile UE, cu excepția Parlamentului European, aleg o abordare pragmatică în raport cu guvernarea de la Chișinău, care, slăbită și discreditată, are nevoie de o minimă aprobare din exterior și respectiv acasă, pentru a supraviețui politic până la alegerile legislative, scrie politologul Dionis Cenușă într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.
În acest context, anumite reforme pot fi împinse mai ușor, dar cu aceasta se investește inevitabil în imaginea Democraților, care astfel nu doar își cresc potențialul electoral, dar și pot provoca nervozitate în dialogul opoziției cu UE, accentuează politologul.
Odată cu lărgirea arealului de aplicare a instrumentului de condiționalitate legat de asistența macro-financiară UE va deveni și mai solicitată de opoziție și societatea civilă pentru a reacționa față de acțiunile guvernării, atenționează Dionis Cenușă.
În opinia lui, utilitatea instrumentului de condiționalitate, extins în cazul asistenței macro-financiare, ar putea suferi blocaje, dacă în timpul aplicării va lipsi proporționalitatea. Astfel, UE va trebui să-și păstreze echilibrul în soluționarea crizelor produse de o guvernare controversată, dar permanent inventivă, fără a-și deteriora relația cu opoziția extra-parlamentară și societatea civilă tot mai exigente.
Apropierea de anul electoral 2018 nu face altceva decât să ridice mizele, încordând relațiile dintre guvernare și opoziția extra-parlamentară, în paralel, cu o maximizare a așteptărilor opoziției față de partenerii externi ai Moldovei, scrie politologul.
Dacă UE oferă asistența macro-financiară, atunci trebuie să explice cât mai clar această decizie, pentru a nu trezi confuzie în rândul populației euro-optimiste. O decizie argumentată și comunicată eficient va salva la fel fața opoziției extra-parlamentare, care insistă pe blocarea asistenței macro-financiare din cauza adoptării legii privind votul mixt, concluzionează Dionis Cenușă.
