Audiovizualului public din Republica Moldova îi este din ce în ce mai greu să facă faţă concurenţei posturilor comerciale, iar grila de emisie este completată cu emisiuni în reluare sau din arhivă, lucru care strică imaginea radiodifuzorului, arată un studiu IDIS „Viitorul”. În lucrare se menţionează că în ultimii ani IPNA „Teleradio-Moldova” (TRM) se confruntă cu grave probleme de finanţare, iar acest fenomen ar putea periclita activitatea companiei, calitatea programelor şi a ştirilor ar putea să scadă semnificativ, transmite Info-Prim Neo. Autorul studiului, Veaceslav Berbeca, a declarat într-o conferinţă de presă că există mai multe cauze pentru care TRM este subfinanţată. Una ar fi criza economică care a afectat Republica Moldova în 2009. În 2009 pentru TRM au fost prevăzuţi 70 de milioane de lei din bugetul de stat. Şi în acest an finanţările nu vor depăşi limita anului trecut. Subvenţiile bugetare sunt cu aproximativ10 mii de lei mai puţin în comparaţie cu anul 2008. Deşi bugetul TRM este planificat de administraţia companiei şi este aprobat de Consiliul de Observatori, Ministerul Finanţelor vine cu propriile cifre, care, de regulă, nu ţin cont de necesităţile radiodifuzorului. Prezentă la lansarea studiului, deputatul Corina Fusu, a declarat că pe parcursul anilor TRM a degradat semnificativ din punct de vedere profesional, moral şi tehnic pentru că a existat cenzură. S-a creat impresia că statul nu a avut drept scop îmbunătăţirea acestei instituţii. Totuşi, pe parcursul anului 2010 s-a demonstrat că Parlamentul a susţinut Compania, care a înregistrat şi progrese la capitolul ştirilor şi a emisiunilor. Corina Fusu a menţionat că deseori Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, a făcut propuneri la elaborarea bugetului TRM, dar ele nu au fost luate în consideraţie la aprobarea documentului din cauza crizei şi a lipsei de bani. Preşedintele Companiei „Teleradio-Moldova”, Constantin Marin, a declarat că instituţia are datorii istorice foarte mari, iar resursele alocate nu ţin cont de prevederile Caietului de sarcini. „Reforma companiei este absolut necesară. Din cauza subfinanţării aceasta poate să fie stopată. Eforturile depuse pe parcursul anului 2010 pot fi date peste cap, deoarece orice reformă nu poate fi executată în exclusivitate pe entuziasm, pe raţionalizări interne. Este nevoie de investiţii. Noi nu putem conta ca o instituţie publică să-şi poate soluţiona problemele de ordin tehnologic în exclusivitate pe contul activităţii comerciale sau prin accesarea fondurilor internaţionale”, a spus Constantin Marin. Pe de altă parte, ministrul finanţelor, Veaceslav Negruţa, a declarat că raportul IDIS prezintă doar nişte teze generale. „Este adevărat că până în 2009 IPNA a avut cheltuieli capitale considerabile şi, dacă ne uităm unde s-a cheltuit acest ban, este vorba de peste 25 de milioane în 2009 pentru retehnologizare, vreau să constat că s-au băgat banii respectivi în aparataj analogic şi nu în aparataj digital. Or, este foarte clar că banii s-au cheltuit fără a se gândi la perspectiva companiei respective”, a spus ministrul finanţelor. Veaceslav Negruţă afirmă că situaţia este de aşa natură că trebuie la maxim să se profite de acea investiţie care s-a făcut în aparatajul analogic, măcar câţiva ani, până se îmbunătăţeşte situaţia la buget, şi după aceea să fie discutată într-o formulă mai accelerată digitalizarea companiei, deoarece lucruri bune se pot face şi în format analogic. „Banii la minister nu stau în saci. Lucrurile sunt mai complicate. Bugetul pe de o parte are venituri, iar pe de altă parte are cheltuieli şi un deficit mare. Statul este nevoit să decidă priorităţile în cheltuirea banului public. Nu pentru că IPNA este bună sau nu, dar sunt constrângeri financiare şi bugetare”, a spus ministrul. Studiul IDIS conţine şi recomandări. Potrivit autorului, Parlamentul ar trebui să se implice mai activ în procesul de elaborare a bugetului IPNA. Ar trebui de instituţionalizat un nou sistem de plăţi pentru serviciile prestate de către ÎS „Radiocomunicaţii” pentru Companie. [Erată:] {În ştirea difuzată anterior s-a strecurat o eroare. În alineatul 2 „70 de mii” a se citi „70 de milioane”.}