Acum o lună, în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai Moldovei, Ucrainei și Georgiei, care a avut loc la Kiev, a fost semnat un document numit „Memorandum de înțelegere privind cooperarea în domeniul integrării europene”. Acesta poate fi considerat de mare importanță pentru că semnalează noi accente puternice în comportamentul și ambițiile acestor trei țări, legate de integrarea europeană. În același timp, în Republica Moldova, atât etapa de pregătire a acestui document, cât și etapa post-lansare, au trecut într-o liniște nejustificată, demnă mai mult de evenimentele ordinare. Elementele de bază ale acestui Memorandum, noutatea pe care o aduce el, comparativ cu perioadele trecute, dar și atmosfera de „liniște”, „modestie”, „lipsă de interes real sau calculat” au fost clarificate de experții invitați la dezbaterea publică „Trio-ul asociat” din cadrul Parteneriatului Estic: necesitate, obstacole și provocări pentru Moldova”, organizate de Agenția de presă IPN.
Dionis Cenușa, politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, susține că Parteneriatul Estic este un aspect important al politicii europene de vecinătate, este o dimensiune care localizează atenția UE pe Europa de Est și anume șase țări din vecinătatea estică a UE: Ucraina, Moldova, Belarus și, respectiv, în Caucazul de Sud: Georgia, Armenia și Azerbaidjan. Potrivit lui, inițiativa a fost lansată în 2009. „Pe lângă aspectele multilaterale pe care tinde să le implementeze această inițiativă se referă nu doar cele ce țin de relațiile UE cu oficialii din cele șase țări, dar și cu participarea altor actori precum: societatea civilă, autoritățile locale, mediul de afaceri și alți actori non statali. Pe lângă relațiile multilaterale care implică șase țări, sunt în desfășurare și relațiile bilaterale, care în cazul Ucrainei, Moldovei și Georgiei sunt multilaterale și au loc în baza Acordurilor de Asociere, care sunt cele mai ambițioase acorduri pe care UE le-a semnat cu statele terțe”, a spus Dionis Cenușa.
În opinia lui, a existat necesitatea de a implementa „trio-ul asociat”, ideea s-a discutat de mult timp, pentru că există o diferențiere dintre statele care participă în cadrul Parteneriatului Estic. „Doar Ucraina, Georgia și Moldova implementează Acordul de Asociere politică ce are și componenta de liberalizare a comerțului cu UE. Prin urmare, s-a ajuns la apogeul discuțiilor, care aveau loc mai mult după culise, despre faptul că trebuie făcut mult mai mult pentru a ajunge în acea parte a Parteneriatului Estic, unde există interes maxim pentru a aprofunda integrarea europeană”, a spus politologul.
În opinia lui Victor Chirilă, director executiv la Asociația pentru Politică Externă, Memorandumul este un document foarte important, dar, în opinia sa, lansarea documentului nu s-a pregătit suficient, nici în interiorul statelor Ucraina, Moldova și Georgia, nici în UE. „Ucraina, Georgia și Moldova își doresc o relansare a Parteneriatului Estic, în special o relansare a procesului de reintegrare politică, economică, care, în cele din urmă, să ducă la aderarea lor la UE. Acordurile de Asociere pe care aceste state se angajează să le implementeze nu este pentru ele un scop final. Acesta este mesajul principal adresat statelor membre ale UE. Celelalte țări din Parteneriatul Estic: Azerbajan, Armenia sau Belarusul au alte preocupări decât integrarea europeană”, a spus Victor Chirilă.
În opinia directorului executiv APE, mesajul cu care s-a venit este unul de consum extern, adresat statelor membre ale UE, dar „un mesaj pentru care nu a fost ales momentul potrivit. Acest mesaj trebuia însoțit de argumente solide care să le dea posibilitatea europenilor să avanseze această idee. Dar, spre regret, Ucraina, Georgia și Moldova, la capitolul reforme, nu le pot da argumentele necesare UE pentru a promova ideea la etapa actuală. Succesul acestei declarații de intenție depinde de ce se va întâmpla în viitorul apropiat în cele trei state. În Moldova există anumite speranțe acum, dar sunt doar speranțe. Se așteaptă deznodământul după 11 iulie”. În opinia sa, se dorește o relație mult mai ambițioasă care să se reflecte și în instrumentele de dialog cu UE și nu doar. Dialogul trilateral se regăsește și în cazul GUAM de unde fac parte cele trei țări: „În opinia mea, Memorandumul este certificatul de deces al GUAM” în forma precedentă și renașterea lui prin acest Memorandum”.
Ion Tăbârță, analist politic, expert în relații internaționale, este de părere că Memorandumul este mai mult o declarație de intenție. Potrivit lui, este nevoie de un anumit context sau o anumită voință politică în interiorul acestor state. Având în vedere aspectul geopolitic al declarației, Ion Tăbârță menționează că Federația Rusă duce o politică extrem de agresivă în statele post-sovietice, iar aceste trei state care erau considerate cele mai europene, acum, într-o formă sau alta se ciocnesc de tendința Federației Ruse de revenire geopolitică. „În toate cele trei state, pe lângă situația politică în interior, într-adevăr se atestă o dificultate în a implementa cele asumate în Acordul de Asociere, iar pentru asta există atât factori obiectivi, cât și subiectivi. De aceea, declarația celor trei state vine și cu un mesaj geopolitic de a încerca de a face față în comun acelor amenințări care vin din partea Federației Ruse și să transmită mesajul că în continuare vor să meargă pe parcursul european și că agenda lor europeană nu a dispărut”, a spus Ion Tăbârță.
Acest lucru, spune expertul, se vede din primele puncte ale documentului unde se vorbește despre dezideratul european, dreptul suveran. „Statele spun că ele sunt cele care hotărăsc parcursul lor, dar nu state din exterior. Se mai vorbește despre importanța parcursului european, instrumente și mecanisme. Acum însă nu se poate de vorbit despre un mecanism consolidat al acestor state. El pe viitor poate fi, dar cu condiția ca în toate cele trei state să fie Guverne ambițioase, proeuropene, reformatoare care să fie capabile să implementeze cele asumate prin Acordurile de Asociere, până atunci va fi foarte dificil. Acum este o limită în toate cele trei state, mai puțin în Georgia, unde implementarea Acordului de Asociere s-a stopat, în special la capitolul reformării justiției, combaterii corupției și altele”, afirmă Ion Tăbârță.
Dezbaterea publică „Trio-ul asociat” din cadrul Parteneriatului Estic: necesitate, obstacole și provocări pentru Moldova” este ediția a 188-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN, cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
