Căderea Zidului berlinez la 9 noiembrie 1989, eveniment care a dus la reunificarea Germaniei, a însemnat schimbarea regimului politic, democrație, stat de drept și libertate. Valorile pentru care s-a luptat acum 30 de ani sunt necesare și astăzi. Sunt teze exprimate la o conferință dedicată evenimentului, transmite IPN.
Ullrich Kinne, șef adjunct al Ambasadei Republicii Germania în Republica Moldova, a spus că data de 9 noiembrie este semnificativă pentru istoria Germaniei. Pe 9 noiembrie 1918 a apărut prima republică germană. La 9 noiembrie 1938 au fost incendiate prăvălii și sinagogi evreiești din Germania. Acest fapt a arătat lumii întregi fața inumană a regimului nazist, care mai mai târziu a dus la cea mai gravă crimă împotriva umanității, Shoa (Holocaustul). Declarațiile prin care se încearcă azi să se pună la îndoială aceste evenimente sunt inacceptabile și constituie o ofensă adusă memoriei milioanelor de victime și descendenților lor. Iar 9 noiembrie 1989 a simbolizat și încheierea războiului rece, după care a urmat unirea în pace și libertate a poporului german.
Corina Gîrla, director al Centrului Cultural German Akzente, a menționat, cu referire la căderea Zidului Berlinului, că „atunci când un popor își dorește schimbarea, este posibil acest lucru și fără acordul sau aportul politicienilor”. „Căderea zidului a fost un gest al poporului, iar politicienii s-au conformat dorinței poporului”.
Igor Caşu, istoric și profesor la USM, a spus că „prăbușirea Zidului Berlinului la 9 noiembrie 1989 a însemnat începutul unei epoci post război rece și a încununat acel an al schimbărilor, 1989, când în o parte bună a țărilor est-europene a avut loc schimbarea regimului politic”.
Zidul Berlinului, construit în perioada postbelică, a constituit o barieră între Berlinul Occidental și Republica Democrată Germană. Conceput de administrația liderului comunist al Germaniei Răsăritene, Walter Ulbricht, zidul a fost ridicat pentru a stopa plecarea forței de muncă și pierderile economice.
