Posibilitatea de a alege preşedintele prin vot direct a bucurat societatea, însă există riscul ca aceste alegeri să nu reprezinte voinţa poporului. Scrutinul prezidenţial are loc în condiţiile în care societate este profund dezamăgită şi cel mai probabil o parte din alegători nu se va prezenta la urne. Opiniile au fost evidenţiate în cadrul dezbaterilor publice cu tema: „Trăsăturile specifice ale prezidenţialelor-2016: viziunea pretendenţilor şi candidaţilor la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova”, care face parte din seria de dezbateri publice electorale „Ce fel de preşedinte caută societatea? De care societate are nevoie preşedintele?”, desfăşurate de Agenţia de presă IPN.
Pretendentă la calitatea de candidat, Vitalia Pavlicenco, a declarat că aceste alegeri au mai multe trăsături şi nu tocmai pozitive. În primul rând, scrutinul are loc pe fundalul unor dezamăgiri totale şi aşteptările alegătorilor sunt legate de un preşedinte care va rezolva toate problemele, însă acest lucru nu este decât un fals şi în scurt timp societatea va simţi o dezamăgire profundă. În opinia sa, în această cursă electorală nu sunt create condiţii egale pentru toţi pretendenţii, în condiţiile în care partidele aflate la guvernare fac uz de resurse administrative pentru colectarea semnăturilor, iar alţii merg din casă în casă pentru colecta semnături din toată ţara, cu resurse financiare limitate. Politiciana a mai spus că foarte mulţi participanţi la alegeri contează mai mult pe alegerile parlamentare viitoare şi acesta este un exerciţiu bun pentru a verifica starea de spirit în societate.
Pretendentul Artur Croitor a declarat că faptul că după mulţi ani, vor avea loc alegeri directe, este unul îmbucurător, însă aceste alegeri sunt dubioase, pentru că şi decizia Curţii Constituţională din 4 martie, în baza căreia acestea au fost stabilite, trezeşte dubii. Potrivit lui, sarcina fiecărui candidat este de a prezenta alegătorilor adevărul, însă actualmente se creează intenţionat bariere, de exemplu, prin stabilirea pragului de semnături, pentru ca la guvernare să nu fie aleşi oameni oneşti, dar să rămân acei care de 25 de ani se află la guvernare şi păstrează sărăcia. Artur Croitor a îndemnat guvernarea să nu se joace cu focul, pentru că o bună parte din societate e agresivă şi vede o singură soluţie – revolta la care este gata să participe.
Un alt pretendent, deputatul neafiliat Valeriu Ghileţchi, a menţionat că aceste alegeri prezidenţiale sunt neaşteptate şi decizia din 4 martie a luat prin surprindere clasa politică. În acelaşi timp, alegerile date sunt dorite şi decizia Curţii Constituţionale este una legitimă, chiar dacă e criticată. Oamenii consideră că e mai bine ca ei să deţină acest drept constituţional, pe fundalul crizelor, când şeful statului era ales în Parlament. Politicianul consideră că prezidenţialele sunt complicate, pentru că au loc în context de criză politică nesoluţionată până la capăt şi situaţie tensionată. Potrivit lui, o participare mai mare a candidaţilor în cursa electorală ar asigura o rată de participare la alegeri mai înaltă, însă sunt create bariere printre care stabilirea unui număr mare de semnături care urmează a fi colectat, dar şi aplicarea ştampilelor de către primari, în condiţiile în care aceştia sunt în majoritatea lor politizaţi.
Ilie Rotaru, pretendent la prezidenţiale, consideră că există o trăsătură pozitivă a acestor alegeri şi anume faptul că cetăţenii au primit dreptul să voteze în mod direct. Însă, în viziunea sa, problemaconstă în faptul dacă se va reuşi să nu se admită falsificarea scrutinului, în condiţiile în care există o primejdie colosală în acest sens. Potrivit lui, multă lume subapreciază rolul observatorilor şi al reprezentanţilor în ziua alegerilor şi acest fapt e o mare problemă care permite falsificarea alegerilor. Pretendentul crede că toate partidele de opoziţie trebuie să aibă reprezentanţi profesionişti, care vor monitoriza procesul electoral, mai ales votarea.
Dezbaterile publice de marţi, 27 septembrie, sunt la a 62-a ediţie şi fac parte din
ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, realizat de Agenţia IPN cu susţinerea Fundaţiei germane Hanns Seidel.
