Alegerile prezidenţiale din acest an sunt caracterizate de spontaneitate, un număr foarte mare de candidaţi şi de faptul că au loc într-o perioadă când se atestă un grad scăzut de încredere în instituţiile statului. Aceste şi alte trăsături specifice ale alegerilor actuale au fost formulate de reprezentanţii partidelor parlamentare în cadrul dezbaterii publice electorale din seria „Ce fel de preşedinte caută societatea? De care societate are nevoie preşedintele?”, organizată de Agenţia IPN.
Vicepreşedinta Partidului Liberal Democrat, vicepreşedinta Parlamentului, Liliana Palihovici, spune că spontanietatea este o trăsătură specifică pentru toate tipurile de alegeri care s-au produs în Republica Moldova, dar caracterizează în măsură mult mai mare actualele alegeri, care au fost anunţate recent ca urmare a deciziei din martie a Curţii Constituţionale. Potrivit ei, o altă trăsătură ţine de faptul că Comisia Electorală Centrală nu este suficient de pregătită pentru buna organizare a alegerilor prezidenţiale. CEC trebuie să se pregătească în conformitate cu ultimele modificări ale Codului electoral votate de Parlament cu puţin timp înainte de alegeri. De asemenea, o trăsătură distinctă o constituie regulile diferite de înscriere în cursa electorală, altele decât cele care au fost la ultimele alegeri prezidenţiale.
Elena Bodnarenco, secretară executivă a Comitetului Central al Partidului Comuniştilor şi deputată în Parlament, a afirmat că alegerile preşedintelui Republicii Moldova sunt nelegitime. „Constituţia a fost violată, iar viitorul preşedinte este condamnat la rolul de marionetă cu împuterniciri limitate. Actuala structură a Parlamentului nu reflectă voinţa poporului exprimată la ultimele alegeri parlamentare, iar apropiatele alegeri îi vor permite regimului să se instaleze şi mai trainic în structurile puterii”, a spus deputata comunistă argumentând decizia formaţiunii sale de a boicota alegerile.
Secretar executiv al Partidului Socialiştilor şi deputatul în Parlament, Vlad Batrîncea, susţine că trăsătura de bază care se simte puternic în societate este starea de protest datorită căreia guvernarea a decis în luna martie să întoarcă oamenilor dreptul la alegerea directă ale preşedintelui. În opinia lui, o altă caracteristică este nemulţumirea oamenilor. „Peste 80% dintre cetăţeni nu au încredere în clasa politică de la guvernare. Oamenii nu au încredere în acest Parlament şi oamenii doresc schimbări radicale”, a spus el. Deputatul evidenţiază în calitate de altă trăsătură distinctă dorinţa oamenilor de dreptate şi avertizează că, „dacă, în rezultatul acestor alegeri, nu vor obţine această dreptate şi nu vor vedea că se produc schimbări în ţară, oamenii vor pierde total încrederea în clasa politică şi urmează să se producă evenimente foarte neplăcute pentru stabilitatea ţării”.
Sergiu Sîrbu, vicepreşedinte al Partidului Democrat, deputat în Parlament, spune că alegerile prezidenţiale reprezintă un know how din punct de vedere al cercetării ştiinţifice. Ceea ce s-a întâmplat anul acesta este pentru cercetători o mană de cunoştinţe care urmează să fie implementate în multe documente. O trăsătură specifică mai sunt noile proceduri de colectare a semnăturilor, condiţii egale pentru toţi pretendenţii la calitatea de candidat la funcţia de preşedinte, campanie electorală egală pentru toţi. În opinia lui, această campanie electorală va fi una dură.
Deputat Partidului Liberal, Ştefan Vlas, afirmă că în urma acestor alegeri, probabil se vor contura aspiraţiile electoratului pentru a vedea care vor fi dorinţele alegătorilor, care va fi cursul Republicii Moldova în viitor şi va fi un imbold esenţial pentru alegerile parlamentare din anul 2018.
Dezbaterile publice de miercuri, 21 septembrie, sunt la a 60-a ediţie şi fac parte din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, realizat de Agenţia IPN cu susţinerea Fundaţiei germane Hanns Seidel.
