Transparency International - Moldova apreciază eforturile Cancelariei de Stat în elaborarea proiectului Planului de Acţiuni pentru Guvernare Deschisă pentru 2019-2020 (în continuare – proiectul planului). Suntem convinşi că implementarea unui asemenea plan este posibilă doar în cazul aplicării veritabile a legislaţiei privind accesul la informaţie, transparenţa în procesul decizional, precum şi responsabilizării factorilor de decizie care nu asigură respectarea legislaţiei. Prin realizarea acestor deziderate s-ar putea contribui cu adevărat la sporirea participării publice la procesele decizionale.

Ţinem să remarcăm că, potrivit rigorilor Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă, angajamentele incluse în proiectul planului trebuie să corespundă criteriilor SMART, în special să fie relevante principiilor Guvernării deschise,  specifice obiectivelor propuse, măsurabile sub aspect cantitativ si calitativ. Unele angajamente incluse în proiectul planului se regăsesc şi în alte documente de politici publice, în special în Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei privind reforma administraţiei publice[1], în Planul de acţiuni de modernizare a serviciilor publice[2], cu termene de implementare mai timpurii. Ele, în mare măsură, nu corespund cerinţelor de specificitate şi principiilor guvernării deschise, spre ex.:

• „Asigurarea implementării şi monitorizării recomandărilor din rapoartele de audit ale Curţii de Conturi”;
• „Elaborarea şi aprobarea metodologiei unice de aprobare a tarifelor la serviciile publice”;
• „Elaborarea unei metodologii de (auto) evaluare a autorităţilor şi instituţiilor publice în baza „Principiilor administraţiei publice” şi recomandărilor în urma evaluării administraţiei publice efectuate de SIGMA”.
   

În opinia noastră, la elaborarea planului ar trebui să fie evitată dublarea/suplinirea angajamentelor din acest plan cu cele din alte documente de politici, întrucât asta ar reduce din plusvaloarea planului. În cazul în care se insistă pe prevederi similare, angajamentele din proiectul planului trebuie să corespundă cerinţelor Guvernării deschise. Astfel, în privinţa recomandărilor din rapoartele de audit ale Curţii de Conturi, accentul ar trebui pus pe transparentizarea procesului de implementare a hotărârilor Curţii, eventual prin publicarea de către Corpul de control al Prim-ministrului a unor informaţii/rapoarte la acest subiect. La fel, în asemenea cazuri angajamentele din diferite documente de politici ar trebui corelate/sincronizate în timp.

De asemenea, unele prevederi din proiect ţin mai mult de îndeplinirea sarcinilor unor autorităţi publice, de ex., „Dezvoltarea reţelei naţionale a centrelor multifuncţionale de prestare a serviciilor publice”, „Modernizarea Centrului de apel al Agenţiei Servicii Publice” (ASP). În acest context, pentru eventualii utilizatori, în special din societatea civilă sunt utile informaţiile despre transparentizarea datelor despre contractele de achiziţii publice încheiate de ASP în vederea procurării de bunuri/servicii/lucrări pentru crearea centrelor multifuncţionale şi modernizarea Centrului de Apel.

În ce priveşte angajamentul „Asigurarea autorităţilor administraţiei publice cu funcţionari publici profesionişti şi oneşti”, acesta ar fi specific planului de acţiuni ce ţine de reforma administraţiei publice. În contextul proiectului elaborat, ar fi mai relevantă transparentizarea procesului de angajare, numire, promovare a demnitarilor de stat şi a funcţionarilor publici.

Având în vedere că o parte din angajamentele planurilor de acţiuni anterioare nu au fost implementate, este necesară o „inventariere” a acestora cu includerea celor actuale în proiectul planului pe 2019-2020. În special, aceasta se referă la elaborarea şi promovarea sistemului informaţional e-petiţii care ar trebui să ofere posibilitatea de a expedia petiţii  electronice, a  vizualiza etapa procesului de examinare, funcţionarii responsabili de examinarea petiţiilor, soluţionarea lor etc. De asemenea, acest sistem ar trebui să permită generarea diferitor tipuri de dări de seamă centralizate şi în profilul APC/APL (tipurile petiţiilor primite/examinate, categoriile petiţionarilor, timpul examinării petiţiilor, cazurile de readresare a petiţiilor organelor de urmărire penală, modul soluţionării, sancţiuni aplicate etc.). În context, ar trebui să fie elaborat un set de indicatori de evaluare a performanţei sistemului de petiţionare, efectuată analiza lor în timp, efectuate sondaje periodice ale petiţionarilor privind calitatea şi eficienţa funcţionării sistemului de petiţionare.

Întrucât există rezerve vis-a-vis de calitatea paginilor web ale autorităţilor publice (AP), este necesară completarea şi actualizarea datelor acestora, în special a celor ce ţin de planificarea şi executarea bugetelor, strategiile sectoriale de cheltuieli, dările de seamă privind achiziţiile publice efectuate, rezultatele controalelor/auditurilor efectuate în autorităţi. De asemenea, este utilă uniformizarea interfeţei paginilor web pentru a facilita navigarea utilizatorilor. În acelaşi context, se impune şi necesitatea elaborării unei legi privind paginile web ale autorităţilor publice in Internet, care să includă cerinţe obligatorii faţă de paginile web ale tuturor AP[3], inclusiv a celor autonome: BNM, ANRE, CNPF, Parlamentul, Preşedinţia, etc.

Întrucât unul din obiectivele Guvernării deschise este prevenirea corupţiei, e necesară dezvoltarea SIA e-declaraţii de avere şi interese cu module care să permită căutarea automată a datelor şi generarea diferitor rapoarte pentru utilizatorii externi (ONG si media), precum şi de feed-back al utilizatorilor.

De asemenea, este importantă elaborarea şi lansarea unui sistem electronic de evidenţă a autorizaţiilor de construcţii, a modului de executare a acestora, precum şi a administrării fondului imobiliar pentru a permite reprezentanţilor autorităţilor publice şi societăţii civile să intervină rapid în cazul construcţiilor neautorizate, încălcării cerinţelor tehnice din autorizaţii, neîndeplinirii termenelor de construcţie şi în alte cazuri.

În contextul sporirii transparenţei achiziţiilor publice este oportună aplicarea prevederilor Legii achiziţiilor publice la întreprinderile de stat şi întreprinderile municipale şi efectuarea de către acestea a achiziţiilor prin sistemul electronic M-Tender. Aceasta ar contribui la transparentizarea achiziţiilor şi reducerea riscurilor de corupţie în acest sector.

Având în vedere gravitatea şi povara ”furtului miliardului” din sistemul bancar, considerăm necesară includerea în plan a cerinţelor de transparentizare a informaţiilor referitoare la investigaţii şi eventuale recuperări ale mijloacelor fraudate (numărul de investigaţii, etapele la care se află dosarele, executarea deciziilor definitive, valoarea bunurilor de recuperat în baza deciziilor instanţelor) – informaţii care ar putea fi incorporate în rapoarte ale autorităţilor abilitate.

Întrucât pe pagina web a Cancelariei de Stat nu există o rubrică/compartiment destinat guvernării deschise, ar fi oportună crearea unei atare rubrici cu stocarea pe ea a informaţiilor despre planurile de acţiuni adoptate şi rapoartele de autoevaluare privind realizarea acestora, rapoartele evaluatorilor independenţi, rapoartele alternative ale societăţii civile, componenţa Comitetului de coordonare, procesele verbale ale şedinţelor acestuia etc.

Pentru a îmbunătăţi comunicarea dintre autorităţile publice în contextul implementării planului de acţiuni şi fortifica capacităţile acestora în domeniul e-guvernare, este necesară restabilirea reţelei persoanelor responsabile de e-guvernare, instruirea şi schimbul de experienţă în acest domeniu. În acelaşi timp, în entităţile publice responsabile de implementarea planului ar trebui elaborate foi de parcurs/„plan la plan”, astfel încât să fie identificate cu uşurinţă acţiunile, resursele, responsabilii pentru executarea în termen a angajamentelor asumate.

Pentru a crea cererea la date deschise/open date, considerăm utilă sensibilizarea continuă a populaţiei, ONG, media privind oportunităţile de utilizare a datelor deschise şi a serviciilor electronice, în special prin intermediul televiziunii, radio şi a reţelelor de socializare.

Acest document a fost realizat cu susţinerea financiară a Uniunii Europene şi a National Endowment for Democracy.   Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorilor.

DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenţia de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea şi esenţa conţinutului comunicatului, prezentat spre publicare şi/sau distribuire