28 iulie 2020

Context

La 20 iulie 2020, Guvernul, iar apoi şi Parlamentul Republicii Moldova au aprobat şi, respectiv, adoptat în prima lectură modificări la câteva legi ce vizează direct combaterea spălării banilor: Legea 308/2017 cu privire la  prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, Codul de executare al Republicii Moldova 443/2004, Legea 135/2007 privind societăţile cu răspundere limitată, Legea 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali.

Esenţa modificărilor constă în înterpretarea calității de beneficiar efectiv al entităţilor economice şi introducerea unor restricţii în aplicarea Legii 308/2017 în cazul urmăririi activelor beneficiarilor finali în cadrul investigaţiilor ce ţin de spălarea banilor şi finanţarea terorismului.

Astfel, potrivit modificărilor, ”calitatea de beneficiar efectiv al unei entităţi nu acordă, prin ea însăşi, persoanelor de drept privat, vreun drept real sau de creanţă asupra patrimoniului entităţii respective sau asupra cotelor din capitalul entităţii respective. Calitatea de beneficiar efectiv al unei entităţi nu dă temei pentru a satisface din contul patrimoniului sau a cotei din capitalul entităţii respective a obligaţiilor beneficiarului efectiv ori a deţinătorilor indirecţi prin care beneficiarul efectiv exercită control asupra entităţii respective”. Mai simplu fiind spus, entitățile create în interesul beneficiarului final din resurse obținute ilegal, pentru care beneficiarul final este urmărit în cadrul unor dosare, nu pot fi subiect al asigurării recuperării mijloacelor dobândite ilegal.

Ținem să remarcăm că modificările respective au fost operate în grabă, într-un mod abuziv şi ilegal, fără a respecta rigorile privitoare la actele normative și transparența decizională^[1]: 

• Şedinţa Guvernului a fost una ad-hoc, nefiind anunţată din timp, proiectul modificărilor în legislație și materialele  aferente fiind publicate contrar prevederilor legislației privind transparența procesului decizional.
• Din materialele plasate pe pagina web a Guvernului^[2] nu este clar cine este autorul real al proiectului legii: Nota informativă la proiect a fost semnată de Secretarul General al Guvernului, iar la ședința  Guvernului proiectul n-a fost prezentat de reprezentantul autorității care a venit cu inițiativa legislativă, ci de consilierul Prim-ministrului pe probleme juridice (Nicolae Eşanu)^[3].
• În materialele aferente proiectului de lege lipsesc o serie de documente obligatorii, inclusiv avizele ministerelor responsabile de domeniul economie, finanţe, justiţie, expertiza anticorupţie a CNA, opinia/avizul Serviciului prevenirea şi combaterea spălării banilor (SPCSB). În nota informativă la proiect lipseşte și avizul de confomritate cu standardele GRECO, MoneyVal, pe care Republica Moldova, în calitate de subiect al monitorizării de către aceste organisme internaționale, trebuie să le respecte.
• Parlamentul a admis examinarea proiectului de lege în prima lectură, în aceeași zi în care acesta a fost aprobat de Guvern, neavând acceptul pozitiv al comisiei de bază – Comisia juridică, numiri şi imunităţi. Raportul acestei comisii indică cert că ”proiectul de lege nu a întrunit numărul necesar de voturi”^[4]. De reținut că ședinţa comisiei ar fi avut loc grabnic între şedinţa Guvernului (ora 10:00, 20.07.2020) şi şedinţa Paramentului (14:00, 20.07.2020).
• Comisia economie, buget şi finanţe a Parlamentului ar fi examinat și susținut, cu vot majoritar, proiectul de lege. Totuși, fără a face o trimitere clară și relevantă la modificările operate, comisia a specificat că ”precizările prevăzute de proiectul de lege vor asugura respectarea standardului de reglementară ”clară şi previzibilă”, cerute de stndardele CEDO pentru respectarea drepturilor de proprietate”.
• Nici în Parlament n-au fost prezentate expertizele economică, financiară, anticorupție ale proiectului de lege, precum și de implementare a principiilor MoneyVal transpuse şi în Legea 308/2017 – în special, opinia SPCSB.
   

Concluzii şi recomandări

Proiectul de lege a fost elaborat și promovat cu abateri grave de la exigențele elaborării actelor normative și transparenței decizionale, în regim grabnic (la finele sesiunii de primăvară-vară a Parlamentului), inclusiv fără avizele de conformitate cu standardele comunitare, în speță ale Consiliului Europei, ceea ce trezeste suspiciuni privind caracterul comandat al modificărilor operate.

Riscul major al aplicării acestor modificări în legislație, în special în contextul combaterii spălării banilor, este împiedicarea efectuării unei urmăriri efective prin sechestru şi recuperare a activelor dobândite în rezultatul fraudelor financiar-bancare. De fapt, aceste modificări vor reduce la zero prevederile şi spiritul Legii 308/2017 cu privire la  prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

Un alt risc important este zădărnicirea urmăririi eficiente prin atragerea în litigii judiciare interminabile, fără şanse de recuperare ulterioară a activelor urmărite de către procurori în cadrul investigaţiilor fraudelor financiare, în special celor financiar-bancare.

Modul în care au fost elaborate și promovate modificările în legislație, inclusiv interpretările anumitor prevederi din legislaţia actuală (de ex., ”beneficiar efectiv”), ar favoriza anumite grupuri de interese, adevărații inițiatori ai proiectului de lege, -  prin asigurarea unei căi legale de preluare a activelor sechestrate. Aceste modificări ar fi, mai degrabă, în detrimentul interesului public de a recupera mijloacele şi activele rezultante din fraude financiare şi bancare.

Trimiterile la CEDO sau la alte ”practici internaţionale”, invocate în rapoartele uneia din comisiile parlamentare, sunt irelevante şi neconvingătoare, întrucât nu indică cu claritate normele şi standardele internaționale necesare pentru operarea acestor modificări.

În acest context Transparency International – Moldova consideră necesară retragerea din procedură de examinare parlamentară a proiectului de lege de modificare a unor acte normative, aprobat de Guvern şi adoptat de Parlament în prima lectură la 20.07.2020, ca fiind unul ilegal şi contrar interesului public, și care ar putea împiedica aplicarea Legii 308/2017 cu privire la combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

De asemenea, Transparency International – Moldova atrage atenția partenerilor străini ai Republicii Moldova, reprezentanților structurilor internaţionale specializate în prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului asupra pericolelor generate de proiectul acestei legi.

Documentul a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului democratic de drept: contribuţia societăţii civile”, susţinut financiar de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos.

Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorilor.

-------
DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire