Tel. de contact: +373 22 20-34-84, +373 22 20-34-85 www.transparency.md
Analiza relevă că fenomenul corupţiei este omniprezent în ţările în care banii mari influenţează puterea politică
La 23 ianuarie 2020 Transparency International a lansat Indicele Percepţiei Corupţiei pentru anul 2019 (IPC 2019). Peste 2/3 din ţările incluse în clasament stagnează sau prezintă semne de regres în eforturile lor anticorupţie.
Ţările în care alegerile şi finanţarea partidelor politice sunt deschise influenţelor nocive din partea unor grupuri de interese înguste sunt mai puţin apte să combată corupţia. „Frustrarea de corupţia guvernanţilor şi lipsa de încredere în instituţii vorbeşte despre necesitatea consolidării integrităţi politice”, a declarat Delia Ferreira Rubio, preşedinta Transparency International. „Guvernanţii trebuie să abordeze urgent rolul coruptiv al banilor mari în finanţarea partidelor politice şi influenţa nocivă pe care o exercită asupra sistemelor politice”.
IPC 2019 a fost calculat în baza a 13 studii ale unor organizaţii notorii (inclusiv 9 – pentru Republica Moldova)[1] pentru a evalua nivelul percepţiei corupţiei din sectorul public în 180 de ţări şi teritorii. Indicele este calculat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.
Peste 2/3 din ţările incluse în clasamentul IPC 2019 au un scor sub 50 puncte, scorul mediu fiind de doar 43 puncte. În fruntea clasamentului IPC 2019 sunt Danemarca şi Noua Zeelandă (ambele cu un scor de 87 puncte) şi Finlanda (86 puncte), la polul opus – Siria, Sudanul de Sud şi Somalia, respectiv, cu un scor de 13, 12 şi 9 puncte. Începând cu 2012 peste 20 de ţări şi-au îmbunătăţit semnificativ scorurile, în special, Estonia, Grecia şi Guyana. Aproape 20 de ţări au căzut semnificativ în clasament, inclusiv Australia, Canada şi Nicaragua.
Patru ţări din G7 au un scor mai mic decât anul trecut: Canada (cu 4 puncte), Franţa (3), Marea Britanie (3) şi SUA (2). Germania şi Japonia n-au înregistrat schimbări, în timp ce Italia a avansat cu un punct. Pentru a-şi menţine întâietatea, multe dintre economiile avansate nu-şi pot permite luxul să bată pasul pe loc în reprimarea corupţiei.
Corupţia şi integritatea politică
Ţările în care reglementările de finanţare a partidelor politice şi campaniilor electorale sunt comprehensive şi se aplică sistemic au un scor mediu al IPC de 70 puncte, în timp ce ţările în care aceste reglementări nu există sau nu sunt aplicate au o medie a IPC de doar 34 şi, respectiv, 35 puncte. Circa 60% din ţările care din 2012 şi-au îmbunătăţit semnificativ scorurile IPC, au consolidat şi reglementările privind donaţiile campaniilor electorale.
„Lipsa de progrese reale în lupta contra corupţiei în majoritatea ţărilor este dezamăgitoare şi are efecte negative profunde asupra cetăţenilor din întreaga lume”, a declarat Patricia Moreira, director general al Transparency International. „Pentru a avea şansa de a contracara corupţia şi îmbunătăţi viaţa oamenilor, trebuie de abordat relaţia dintre politică şi banii mari. Interesele tuturor cetăţenilor trebuie să fie reprezentate în procesul decizional”. Ţările cu procese consultative mai ample şi transparente au o medie a IPC de 61 puncte şi dimpotrivă, în ţările în care nu există sau sunt puţine consultări, scorul mediu al indicelui este de doar 32 puncte. Majoritatea ţărilor care din 2012 şi-au diminuat semnificativ scorurile IPC nu implică cei mai importanţi actori politici, sociali şi de afaceri în procesul decizional politic.
Pentru a diminua corupţia şi restabili încrederea populaţiei în clasa politică, Transparency International recomandă guvernanţilor: asigurarea separării autentice a puterilor în stat; excluderea tratamentelor preferenţiale pentru ca bugetele şi serviciile publice să nu fie afectate de interese private; controlul riguros al finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale pentru a preveni influenţa excesivă a banilor mari în politică; tratarea veritabilă a conflictelor de interese; consolidarea integrităţii electorale; prevenirea şi sancţionarea campaniilor de dezinformare; implicarea cetăţenilor în procesul decizional; protejarea activiştilor civici, avertizorilor de integritate şi jurnaliştilor.
Republica Moldova în clasamentul IPC 2019
În 2019, Republica Moldova a înregistrat un scor al IPC de 32 puncte, fiind pe locul 120 din 180 ţări (în IPC 2018, Moldova, cu un scor de 33 puncte, a fost pe locul 117 din 180 ţări). Pentru comparaţie, în 2019 Georgia se află pe locul 44, România – 70, Armenia – 77, Ucraina – 126, Rusia – 137, Uzbekistan – 153, Turkmenistan –165.
Anul 2019 pentru Republica Moldova a fost unul dificil: s-au schimbat trei guvernări; s-a constituit o alianţă situaţională care a înlăturat de la putere oligarhul ce a capturat statul, a început să adopte legi menite să demonteze regimul oligarhic. Cu regret, după destrămarea subită a acestei alianţe priorităţile noii guvernări s-au reconfigurat imediat. În pofida efortului iniţial depus în Parlament de a elucida frauda din sistemul bancar, raportul comisiei de anchetă a rămas fără atenţia cuvenită. Organele de resort au declarat o intensificare a investigaţiilor, însă activele persoanelor implicate în furtul miliardului, spălări de bani, capturarea statului, au rămas în controlul acestora. Deşi Procuratura Generală a verificat activitatea procuraturilor specializate, totuşi reforma veritabilă a întregului sistem judiciar stagnează. S-a investit masiv în crearea Agenţiei de Recuperare a Bunurilor Infracţionale, dar procesul de recuperare a banilor fraudaţi trenează în continuare.
Pentru a susţine statul democratic de drept în Republica Moldova, ţările din Uniunea Europeană şi din Parteneriatul Estic trebuie să elaboreze şi adopte legi similare Actului Magnitsky, aplicând restricţii de circulaţie şi îngheţând activele marilor corupţi, consolidând cadrul legal de prevenire a spălării banilor, impulsionând activitatea Parchetului European recent creat şi facilitând recuperarea activelor fraudate.
Pentru mai multe informaţii: www.transparency.org/cpi2019
[1] Bertelsmann Foundation Transformation Index 2020, Economist Intelligence Unit Country Ratings 2019, Freedom House Nations in Transit Ratings 2018, Global Insight Country Risk Ratings 2018, PRS International Country Risk Guide 2019, Varieties of Democracy Project 2019, World Bank CPIA 2018, World Economic Forum EOS 2019, World Justice Project Rule of Law Index 2019.
.
__150x100.jpg)
