Legea cu privire la conflictul de interese oferă o interpretare eronată noţiunilor de „conflict de interese” şi „interes personal”, constată Transparency International-Moldova (TI-Moldova), organizaţie preocupată de combaterea fenomenului corupţiei.
Marţi, 25 februarie, la o conferinţă de presă în incinta agenţiei Info-Prim Neo, experţi din cadrul organizaţiei au prezentat o cercetare intitulată: „Tratarea conflictului de interese: reglementări şi percepţii”.
Potrivit Ianinei Spinei, expert TI-Moldova, lucrarea se bazează pe o cercetare sociologică efectuată în rândul angajaţilor din 7 instituţii publice, rezultatele căreia atestă un nivel insuficient de cunoaştere a noţiunii de conflict de interese şi a modalităţilor de soluţionare a acestuia. Potrivit respondenţilor, în instituţii există cazuri de utilizare a funcţiei oficiale în scopuri personale, de angajare a personalului graţie relaţiilor de rudenie şi amiciţie, de promovare nemeritată a angajaţilor, de intimidare a personalului din considerente de vârstă, politice.
Respondenţii au menţionat situaţii specifice de conflict de interese la efectuarea controalelor, supravegherea agenţilor economici, angajarea la serviciu şi au remarcat subdiviziuni în care există un risc sporit de apariţie a fenomenului. Uneori aceste subdiviziuni au anume sarcina de a preveni apariţia conflictelor de interese.
„Politica conflictului de interese evident nu este o dogmă. În funcţie de situaţie, ea trebuie să fie revizuită”, a declarat Ianina Spinei, vorbind despre recomandările făcute pentru autorităţi la acest capitol. „Este foarte important ca această politică să fie transparentă, iar rezultatele aplicării ei, rezultatele examinării cazurilor de conflict de interese şi aplicării soluţiilor adecvate – să fie deschise, publice”, a spus expertul.
În baza standardelor internaţionale, lucrarea explică noţiunile de conflict de interese, persoane apropiate, interes personal, descrie scopul şi măsurile cheie ale politici conflictului de interese în serviciul public. TI-Moldova indică, între altele, asupra necesităţii familiarizării profunde a angajaţilor cu legea, stabilirea zonelor de risc pentru apariţia conflictelor de interese, instituirea unor proceduri de tratare a acestora, instituirea unui sistem eficient de reclamaţii privind nerespectarea politicii conflictului de interese.
Parlamentul moldovean a adoptat în 2008 Legea cu privire la conflictul de interese şi Legea cu privire la codul de conduită al funcţionarului public, iar la moment se elaborează proiectul Legii cu privire la Comisia Principală de Etică. Potrivit experţilor TI-Moldova, în afară de faptul că Legea cu privire la conflictul de interese defineşte greşit noţiunile de „conflict de interese” şi „interes personal”, aceasta mai tratează într-un mod îngust categoriile de persoane apropiate, nu include unele obligaţii şi responsabilităţi ale instituţiilor publice privind tratarea conflictului de interese.
Potrivit Liliei Caraşciuc, director executiv al TI-Moldova, Legea cu privire la conflictul de interese „nu tratează drept persoane apropiate finii, nănaşii, cumetrii, dar noi suntem o ţară unde cumetrismul şi nănăşismul este destul de răspândit”. Expertul, de asemenea, s-a arătat îngrijorată de mecanismul de aplicare a acestei legi, pe care l-a descris drept „nedezvoltat până la sfârşit”. „Fiecare are dreptul la interese proprii”, a spus Lilia Caraşciuc, dar a sugerat că funcţionarii publici trebuie să se abţină de a lua decizii în situaţii în care interesele personale ar putea să afecteze aceste decizii.
