Republica Moldova are un potențial tehnic considerabil de surse de energie regenerabilă. Un obiectiv stabilit de țara noastră este ca, până în anul 2030, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie să fie 27%. Încurajând investițiile în surse regenerabile, Republica Moldova și-ar putea reduce dependența de resursele energetice importate crescând în același timp, consumul de resurse energetice interne. Pentru a îndeplini aceste deziderate este necesară o abordare și implicare a tuturor actorilor din societate de la persoane fizice, gospodării casnice, agenți economici, administrațiile publice locale și cele centrale pentru a crea comunități energetice viabile să fortifice sectorul energetic din Republica Moldova asemeni celor din țările Uniunii Europene. Acest lucru poate fi realizat doar prin suportul oferit de partenerii europeni. Despre provocările, oportunitățile dar și beneficiile obținute în această direcție au discutat participanții la dezbaterea publică „Transformarea sectorului energetic prin finanțări europene: exemple concrete și lecții însușite”, organizată de Agenția de presă IPN.

Leonid Boaghe, primarul comunei Sireți, raionul Strășeni, a vorbit despre importanța realizării unui screening al sectorului energetic din localitate pentru a putea vedea clar care este nivelul de consum de energie, apă, gaz etc. Astfel, potrivit edilului, acest proces se realizează prin intermediul unui sistem informațional de manangement energetic – EMIS care permite colectarea, stocarea și analiza datelor de consum pentru energie și apă a clădirilor publice din Republica Moldova.

„Pentru a avea o situație clară din punct de vedere al energiei trebuie neapărat să colectezi anumite date. În Sireți, am făcut acest management al clădirilor, la câteva edificii publice am încercat să facem și un audit: am colectat consumul anual, ca să vedem exact cât gaz, electricitate, apă, câte sunt cheltuielile pentru canalizare la toate clădirile publice de pe teritoriul satului Sireți. Acum avem șapte edificii publice, în plus liceul care este patrimonial în subordinea primăriei, metodologic în subordinea Consiliului Raional, implicit Ministerului Educației. Dar acest lucru l-am făcut deja al treilea an, de când implementăm sistemul informațional de management energetic EMIS”, spune Leonid Boaghe.

Primarul comunei Sireți susține că o astfel de radiografie a situației energetice a satului contribuie la eficientizarea ulterioară a cheltuielilor și reduce din vulnerabilitatea pe segmentul dependenței de importul energetic. Studiile de fezabilitatea realizate la instituțiile publice din sat au fost posibile grație partenerilor europeni, care, potrivit lui Boaghe, contribuie esențial, la etapa inițială, la o clarificare exactă a stării lucrurilor. „În contextul în care ne aflăm noi, contextul războiului din Ucraina, contextul crizei refugiaților, crizei energetice și dependenței de sursele energetice. La nivel local idei sunt foarte multe, avem și idei care pot fi implementate și la nivel național, și la nivel regional, dar atâta timp cât suntem la primărie trebuie să ne facem treaba la locul nostru de muncă. Noi am încercat să facem lucruri multe la nivel local, ca să trecem spre această tranziție verde, spre această energie regenerabilă. Am înregistrat, în ultimii ani, anumite succese. Evident, că lucrurile pe care le începem la acest capitol, trebuie să se facă un screening local pentru a înțelege câte edificii avem, câtă energie se consumă, fie că este vorba despre gaze, fie că este vorba despre energie electrică, trebuie mai întâi să facem o evaluare pentru a înțelege cu ce consumuri avem de fapt de a lucra și ce consum trebuie redus treptat, treptat. Evident, asta ar însemna în linii generale să facem un management energetic al clădirilor publice pe care le avem noi. Treptat am colectat foarte multe date ca să înțelegem ce direcție să luăm și pe ce direcție trebuie de întreprins acțiuni. Spre exemplu, la grădinița din localitate am implementat eficiența energetică prin intermediul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), de asemenea o altă parte a panourilor fotovoltaice a fost finanțată de Programul de granturi mici al Facilității Globale de Mediu GEF, susținut de PNUD Moldova”, a mai spus primarul comunei Sireți, raionul Strășeni.

Antreprenoarea din satul Tudora, raionul Ștefan Vodă, Dorina Onici, consideră că orice criză trebuie transformată în oportunitate. Tocmai de aceea, pe teritoriul pensiunii pe care o deține se construiește prima casă din Republica Moldova realizată din cânepă industrială. Această construcție se datorează susținerii din partea Belgiei.

„Criza pandemiei ne-a făcut ca să deschidem pensiunea, criza refugiaților ne-a făcut cunoscuți pe tot mapamondul, pentru că eram vizitați și se cazau la noi mulți oameni. Criza energetică ne-a făcut așa ca să avem tangență cu A.O. Renașterea Rurală care ne-a ghidat din prima, începând cu amenajarea panourilor solare și ulterior cu edificarea casei din cânepă. Susținerea a venit de la partenerii austrieci și suedezi. Datorită suportului financiar acordat de aceștia, am putut instala bateriile solare și a reduce prețul la facturi”, susține Dorina Onici.

Proprietara pensiunii mai spune că doar așa se fac lucrurile pentru a avea sustenabilitate în timp, iar această experiență este necesară nu doar anumitor persoane sau instituții, ci tuturor cetățenilor Republicii Moldova. Proiectele privind energia regenerabilă realizate de Dorina Onici sunt susținute de Austria și Suedia, dar privitor la casa din cânepă sunt ghidați de experți din Belgia. „Trebuie să realizăm faptul că energia alternativă nu este un moft, ea trebuie diversificată și trebuie să mergem cu toții pe această undă și noi trebuie să folosim la maximum ideile și posibilitățile care ni se acordă nouă în acest context. Noi am mers din prima cu A.O. Renașterea Rurală mână-n mână. Într-adevăr nu aveam cunoștințe în această direcție și am studiat mult, dar timpul ne învață și vedem impactul foarte benefic și mare”, a precizat antreprenoarea din satul Tudora, raionul Ștefan Vodă, Dorina Onici.

Dinu Bubulici, proprietarul unei case eficiente energetic, spune că și-a construit casa prin anul 2019, era novice în acest domeniu și în acea perioadă nu erau în trend tendințele în eficiență energetică. „Nu prea se cunoștea practic nimic despre eficientizare, fotovoltaice. Cumva eu am fost un promotor al acestei idei. Singur m-am ocupat de importul acestor panouri fotovoltaice. Le-am adus personal din China. Am trecut toate procedurile de devamare. La casă am implementat tehnologii cum ar fi pompe de căldură, m-am implicat foarte tare în ingineria lor. La mine sistemul de încălzire este prin pardosea și pe acolo circulă agentul termic, apa, apoi pompa de căldură ia energia de afară și o transformă în energie termică, încălzește apa care circulă prin podea. Astfel, la mine se încălzește toată casa”, a mai declarat Dinu Bubulici.

Tânărul mai susține că pentru a avea o cotă semnificativă de energie regenerabilă, Republica Moldova mai are de lucrat la acest capitol, în contextul în care, deocamdată, este complicat de scos anumite persoane din zona lor de confort pentru a trece la energia alternativă. Totuși, potrivit lui Bubulici, atât persoanele fizice, cât și cele juridice trebuie să cunoască și faptul că în ultima perioadă partenerii de dezvoltare din Uniunea Europeană oferă tot mai multe posibilități pentru a dezvolta energia regenerabilă.  

„Pentru că ideile inovatoare sau proiectele grandioase de eficiență energetică necesită nu doar investiție, dar și o ambiție foarte puternică. Noi cumva, e foarte trist să spun, dar am beneficiat de această criză energetică și un pic am început să ne mișcăm. Eu sunt foarte optimist și cred că în 15-20 de ani să avem o cotă foarte bună, semnificativă de energie regenerabilă. Oportunități acum sunt mult mai multe și datorită proiectelor europene, care pot contribui la sustenabilitatea energetică”, a mai declarat Dinu Bubulici.

Dezbaterea publică „Transformarea sectorului energetic prin finanțări europene. Exemple concrete și lecții însușite” este a doua ediție din cadrul proiectului „Beneficiile aderării Republicii Moldova la UE pentru om, comunitate și țară”, susținut de către Fundația Soros Moldova. Conținutul acestei dezbateri nu reprezintă poziția oficială a Fundației Soros Moldova.