Alături de factorul intern, care a influențat modalitatea pașnică în care a fost realizat transferul de putere de după alegerile din 24 februarie 2019, persistă și factorul extern. La finele celor trei luni prevăzute de Constituție pentru constituirea unei majorități parlamentare și numirea Guvernului nou, în Moldova s-au aflat, concomitent, reprezentanți importanți ai Uniunii Europene, ai Statelor Unite ale Americii și Federației Ruse. Câtă legitate și câtă întâmplare a fost în această prezență masivă a factorului extern, care au fost interesele actorilor externi și în ce măsură au fost și sunt respectate interesele statului Republica Moldova și ale cetățenilor? Despre aceasta au discutat participanții la dezbaterile publice cu tema: „Transferul pașnic de putere: motive, condiții și consecințe – factorul extern”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că atunci când vine vorba despre cadrul legal, cel instituțional, trebuie de pornit de la faptul că Republica Moldova este stat suveran, independent și în drept să-și rezolve problemele de sine stătător. În același timp, spune expertul, ea face parte din comunitatea internațională și există cadru legal și instituțional prin care, Republica Moldova își realizează relațiile internaționale cu diverși parteneri. „Dacă ne referim, la modul concret, le evenimentele legate de criza pe care am avut-o de pe 7 până pe 14 iunie, trebuie să remarcăm două date, din punctul meu de vedere fundamentale – data de 3 iunie, când la Chișinău am avut trei reprezentanți înalți ai trei parteneri importanți ai Republicii Moldova. Este vorba despre Statele Unite, Uniunea Europeană și Federația Rusă. Și cadrul legal există, Republica Moldova are acorduri de bază cu Statele Unite și cu Federația Rusă, precum și Acord de Asociere cu UE”, a menționat expertul. Potrivit lui, există și cadrul instituțional în care Republica Moldova cooperează cu partenerii respectivi, inclusiv în cadrul OSCE, parte fiind toate cele trei puteri.
Expertul a menționat că în condițiile în care Republica Moldova are un conflict nesoluționat, cel transnistrean, există acel cadru în care cei trei parteneri sunt parte a mecanismului 5+2 și cooperează pentru găsirea unei soluții. „Dacă ne referim la faptul că Republica Moldova, ca parte a Europei de Est, are o situație care pune sub semnul întrebării stabilitatea din țară cu repercusiuni în regiune, sigur că acești trei importanți factori, probabil sunt bineveniți să comunice cu autoritățile moldovene pentru a vedea cum pot fi soluționate și depășite problemele existente”, opinează Igor Boțan.
Potrivit lui, a doua dată de referință este 9 iunie, când secretarul general al Consiliului Europei s-a adresat de urgență către Comisia de la Veneția pentru a clarifica prin prisma deciziilor Curții Constituționale a Moldovei din perioada 7-9 iunie, lucruri care au adus Republica Moldova pe muchie de conflict intern acut. În opinia sa, această intervenție a secretarului general al Consiliului Europei a avut un rol hotărâtor, benefic asupra depășirii crizei din Republica Moldova. „De asemenea, influența factorului extern are loc într-un anumit cadrul legal și instituțional. Republica Moldova este membră a Consiliului Europei din 1995. Republica Moldova participă la aproximativ zece proiecte în cadrul Consiliului Europei. Factorul legat de Comisia de la Veneția, documentele căreia au un impact hotărâtor asupra problemelor legate de dezvoltarea constituțională și a statului de drept în Republica Moldova, iarăși și-a lăsat amprenta”, a notat Igor Boțan.
Corneliu Ciurea, comentator politic, a declarat că în Republica Moldova există două tabere care privesc lucrurile în mod diferit. Potrivit lui, „una este tabăra geopolitică, cea care așază toate confruntările politice într-o grilă geopolitică de confruntare a marilor puteri. Alta este tabăra celor care văd totul prin prisma statului de drept, luptei împotriva corupției – ca prioritate fundamentală, dar geopolitica fiind ceva care trebuie suprimat cu orice preț. De asemenea, geopolitica fiind ca ceva care încurcă dezvoltarea firească a lucrurilor și modernizarea țării”. „Sigur, am spus, sunt adeptul geopoliticii ca motor al evoluției lucrurilor în țară și din start, sigur că trebuie să recunoaștem că cei care susțin primatul geopoliticii au trăit în ultimul timp un fel de confuzie generală. Și aceasta pentru că au constatat într-un moment o situație de anormalitate în politica moldovenească, o anulare a geopoliticii în favoarea acestei abordări de a lichida oligarhia, de a scăpa de „regimul ticăloșit”, de a instaura așa-numitul „stat de drept””, a menționat Corneliu Ciurea.
Potrivit lui, din acest punct de vedere, „ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova, este o situație anormală din punct de vedere politic, este o excepție, care nu poate să dureze mult și care trebuie să fie explicată”. „Ea trebuie să fie așezată în parametrii acceptabili, dar evident cu concluzia firească – trăim o situație neobișnuită, care se va consuma în foarte scurt timp și vom reveni în cele din urmă la normalitate – atunci când rivalitățile geopolitice vor reveni în prim plan și celelalte priorități cu privire la statul de drept vor trece pe planul secund, după cum este și normal într-o asemenea schemă de gândire”, susține Corneliu Ciurea. Potrivit lui, întrebarea fundamentală este „cum s-a produs această înțelegere tripartită între marele puteri, și toți știu că ea a avut loc în urma vizitelor celor trei demnitari străini, și din ce cauză trei mari puteri – Statele Unite, Uniunea Europeană și Rusia – au căzut de acord cu privire la eliminarea lui Vlad Plahotniuc și a Partidului Democrat de la guvernare”.
Corneliu Ciurea spune că este relativ ușor să vorbești despre nemulțumirile Rusiei față de Vlad Plahotniuc și Partidul Democrat. „Și aici este vorba despre acele acțiuni întreprinse de PDM împotriva Rusiei, inclusiv trimiterea acasă a diplomaților și legile anti-propagandă, și, probabil, ancheta laundromatului, deci mai multe chestiuni care au făcut ca Rusia să fie extrem ne nemulțumită. Rusia l-a perceput întotdeauna pe Plahotniuc ca pe un actor geopolitic, care are o agendă pro-americană, globalistă și acest lucru a nemulțumit întotdeauna Rusia”, a mai spus Corneliu Ciurea. În opinia sa, „Rusia s-a comportat geopolitic, deghizată fiind într-o haină mai acceptabilă pentru ochii europenilor”. Potrivit comentatorului, „mai ciudat este de ce nu au acționat geopolitic celelalte două mari puteri – în cazul UE este vorba despre îndelungata confruntare dintre PDM și Parlamentul European, care a creat multe supărări la Bruxelles”. Comentatorul mai spune că „cel mai interesant este comportamentul SUA, pentru că s-a speculat foarte mult că Vlad Plahotniuc a fost un susținător al agendei politice americane. Însă în realitate, nici el, nici PDM nu au fost acaparați în totalitate de politica externă a SUA și acest lucru a stârnit anumite supărări și la Washington”.
Politologul Victor Stepaniuc consideră că participarea principalilor actori geopolitici, inclusiv în depășirea crizei politice și de putere în Republica Moldova este un fenomen. „Desigur este un fenomen, dar totodată, trebuie să spunem că au mai existat cazuri când marile puteri, pe anumite poziții, în anumite zone, în anumite regiuni ale globului, au atins niște compromisuri. Cazul Republicii Moldova nu mi se pare atât de complicat, deoarece Partidul Democrat, comportamentul acestuia, mai ales după anul 2014, desigur nu putea satisface nici occidentalii, nici Rusia. Dacă să vorbim despre Statele Unite ale Americii sau Uniunea Europeană –acești actori geopolitici importanți – desigur că ei au vrut să-și mărească influența în Republica Moldova, dar, totodată, regimul pe care ei au contat, l-au vrut un regim democratic, cu rezultate importante și în viața socială, și economică. Această modernizare europeană, care a fost promisă poporului nostru încă înainte de 2009 și mai ales după 2009, ea trebuia să aibă niște rezultate. Și până la urmă, în viziunea mea, diplomații străini, care lucrează aici în Republica Moldova, știu a analiza și ei urmăresc fenomenele noastre sociale, politice și economice în fiecare zi. Ei fac rapoarte săptămânal referitor la ceea ce se întâmplă în Republica Moldova.
Regimul Partidului Democrat nu putea să-i satisfacă mai ales după furtul miliardului”, opinează politologul. Potrivit lui, partenerii externi nu putut fi satisfăcuți nici de faptul că ani la rând, organele de drept nu au dorit să caute făptașii. De asemenea, nu putea fi insuflată încredere nici atunci când era evident că nu este clar unde sunt banii acordați de Occident pentru finanțarea proiectelor. „Modificarea legislației, hotărârile Curții Constituționale, crearea detașamentelor paramilitare și multe alte lucruri demonstrau că este vorba de un regim cu apucături totalitare, de care de fapt nu există în Europa. Detașamente paramilitare nu și-a permis niciun dictator în ultimii 30 de ani”, a notat Victor Stepaniuc.
Potrivit lui, „felul de a acapara puterile și de a le pune sub dictatul Partidului Democrat este un lucru absolut nemaiîntâlnit în Europa, când sistemul judecătoresc este controlat, când judecătorii se tem și nu e clar de ce și de cine se tem”. Politologul a mai spus că „procuratura a devenit un monstru care nu se supune suveranității naționale, nici Constituției și nici poporului, ci știe doar să deschide dosare împotriva oponenților politici, fapt ce demonstrează slujirea partidului respectiv”. „Este un fenomen nou, și în viziunea mea occidentalii l-au observat, când Partidul Democrat de la guvernare a fost criticat și a avut o opoziție și de stânga și de dreapta. De fapt, este un caz mai rar întâlnit în viața politică”, a mai spus Victor Stepaniuc.
Comentatorul politic Ion Tăbârță a menționat că în teoria relațiilor internaționale este o dezbatere permanentă – ce înseamnă politica externă – o dezbatere care până la urmă nu are o finalitate. „Avem două abordări de bază. Prima abordare este că politica externă nu este altceva decât o prelungire a politicii interne. A doua abordare ar fi că politica externă este determinată de politica externă a altor state. Dacă e să mergem pe o soluție de compromis, putem spune că, pentru statele mari, politica externă este prelungirea politicii interne, iar pentru statele mici, precum Republica Moldova, mai degrabă, politica externă pe lângă aspectele de interes intern, totuși este determinată și de comportamentul marilor actori și interesele marilor actori”, a notat comentatorul.
Referindu-se la marii actori, Ion Tăbârță a declarat că trebuie luat în calcul faptul că Republica Moldova este un stat cu o situație geografică și geopolitică specifică. „Este un stat cu doar doi vecini, un stat la confluența spațiilor geopolitice, un stat care vine din zona popoarelor neolatine, însă mult timp a fost în conexiune cu spațiul slav”. „Și pentru Republica Moldova, probabil ca nici pentru un alt stat, factorul extern contează foarte mult și de aici clivajul geopolitic în a determina ce înseamnă dreapta și stânga în poziționarea partidelor politice moldovenești. Vorbind despre actorii externi propriu-zis, avem Federația Rusă, care a fost tot timpul un actor geopolitic, cel puțin în ultimii 200-300 de ani. În mod special, geopolitica a revenit în politica externă a Federației Ruse după anul 2000, după ce Vladimir Putin a venit la cârma Federației Ruse. Și tot ce înseamnă spațiul post-sovietic, spațiul din sud-estul Europei reprezintă un interes de spațiu vital pentru politica externă rusească”, a afirmă Ion Tăbârță. Comentatorul a mai spus că un alt actor, unul probabil mai nou, este Uniunea Europeană, însă UE nu este un actor geopolitic sau nu înțelege ce înseamnă geopolitica. Potrivit lui, UE a încercat să lanseze la frontierele sale un proiect instituțional și anume la frontiera estică – Parteneriatul Estic – la care Federația Rusă a reacționat geopolitic.
Ion Tăbârță a menționat că un al treilea actor în regiunea aceasta este SUA, însă care nu manifestă un interes sporit sau special pentru Republica Moldova, ci unul în contextul politicii și abordării pe care o are pentru litoralul de nord al Mării Negre. În opinia sa, pe lângă acești trei actori mari, mai există doi actori regionali – Ucraina, care nu știe acum să acționeze în contextul evenimentelor din Moldova, precum și – România despre care mulți au spus că ar fi marele perdant al acestor evenimente. Cu toate aceasta, comentatorul politic spune, că nu s-ar grăbi să afirme că este în totalitate perdantă. În altă ordine de idei, comentatorul a declarat că Partidul Democrat a fost un actor atipic, „știind să negocieze și cu unii și cu alții și totodată a anihilat aspectul geopolitic”. „De asemenea, prin diverse metode, a reușit să aducă și dreapta și stânga la un loc, și același procedeu din interior a încercat să-l aplice și în exterior. Și societatea a obosit de acea jonglare a lui Vlad Plahotniuc, însă până la urmă acea coaliție contra naturii dintre Partidul Socialiștilor și componentele Blocului ACUM nu este condamnată la nivel de societate. Urmează de văzut ce va fi mai departe, însă, în viziunea sa, geopoliticul va reveni în prim plan.
În ziua de luni, 24 iunie, IPN a organizat dezbaterile publice „Transferul pașnic de putere: motive, condiții și consecințe – factorul intern”. La ele au participat reprezentanții partidelor parlamentare –Partidul Democrat și Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr. La dezbateri au fost invitați și reprezentanții Partidului Socialiștilor și ai Partidului Șor care nu au răspuns invitației.
Dezbaterile publice „Transferul pașnic de putere: motive, condiții și consecințe – factorul extern”, constituie ediția a 112-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice” , desfășurat cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.
