Traficul de influență este infracțiunea cea mai regăsită în sentințele adoptate de către instanțele de judecată în anul 2020. Respectiv, cele mai multe condamnări au fost aplicate față de cei care au comis trafic de influență și infracțiuni de corupere activă, urmate de cei învinuiți de corupere pasivă. Sunt datele unui recent studiu elaborat de Direcția Analitică a CNA, transmite IPN.
Printre persoanele condamnate pentru comiterea actelor de corupție şi actelor conexe corupției se regăsesc angajați cu funcții de răspundere din domeniul public, unii dintre aceștia deținând funcții de conducere. În mare parte, instanțele de judecată s-au pronunțat pe marginea cazurilor de corupție în care valoarea mitei este mică.
Actele de corupție în proporții deosebit de mari nu s-au regăsit în sentințele analizate, iar acest fapt, potrivit CNA, ar dezvolta riscul netragerii la răspundere penală a corupătorilor mari. 57% din cazurile de corupere pasivă soluționate în instanță au fost calificate drept corupere pasivă săvârșită în proporții care nu depăşesc 100 de unităţi convenţionale.
Pe parcursul anului 2020, s-a observat o scădere a cazurilor de corupţie şi conexe corupţiei examinate în instanţele de judecată din Republica Moldova. Fapt care ar putea fi cauzat de reducerea programului efectiv de examinare a dosarelor cu prezenţa inculpaţilor.
În cazul traficului de influență şi a abuzului de putere sau abuzului de serviciu, instanţele de judecată preferă să aplice pedeapsa cu amendă, chiar dacă legea penală prevede posibilitatea aplicării pedepsei cu închisoarea.
Autorii analizei au identificat 16 fapte de înscriere a falsului în acte publice soluţionate în instanţele de judecată pe parcursul anului 2020. Actele de falsul în acte publice a afectat în mare parte domeniul achizițiilor publice, bugetul şi publică. În cele mai multe cazuri a fost dispusă aplicarea unei pedepse sub formă de amendă şi închisoare, unde inculpaţii au fost privaţi şi de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pentru perioade de 2 şi 3 ani.
Studiul a fost realizat pe baza informaţiilor din sentinţele publicate pe Portalul Naţional al Instanţelor de Judecată din Republica Moldova, dar şi pe baza informaţiilor obţinute cu aportul Procuraturii Anticorupţie, în cazul în care unele sentinţe nu au fost identificate pe portal.
