Învierea Domnului, indiferent dacă se sărbătoreşte mai devreme sau mai târziu, întotdeauna coincide cu trezirea la viaţă a naturii. Există un întreg ciclu de tradiţii de pregătire către Paşti, la fel și după Paşti, până la Înălţare şi Duminica Mare, spune folclorista Varvara Buzilă, citată de IPN.
Ordinea, curăţenia sunt parte din marele scenariu. Abstinenţa alimentară şi morală pe care o impune norma creştinească capătă o amploare tot mai mare. Femeile sunt cu gândul la coptul cozonacului. Tradiţia ne recomandă o pască foarte simplă, o pască făcută doar din apă, făină şi sare, având forma unui cerc asemănător soarelui cu o cruce pe mijloc între segmentele căreia se pune se pune puţină brânză, doar sărată. Cu această pască se duce la sfinţit în noaptea Învierii.
Fiecare dintre noi, spune Varvara Buzilă, am practicat în copilărie dar şi acum, spălatul pe faţă cu apă dintr-un vas în care se pun ouă şi bănuţi, când oamenii vin de la biserică, înainte de a se aşeza la masă. Ritualul face parte din procesul de purificare. „După ce ne-am spălat mâinile şi faţa, ne spălăm cu un ou crud alb ca să fim curaţi şi cu unul fiert roşu ca să fim îmbujoraţi. Bujorii din obraji sunt un semn al sănătăţii, iar bănuţii semnifică bogăţia”, spune folclorista.
Aprinderea rugurilor sau Deniile, cum se mai numesc, sunt elemente ale luminii. „Ne vom duce şi la biserică cu lumânări, vom lua acest foc acasă, de acasă oamenii vor merge cu lumânări aprinse la cimitir, în casele noastre ard candelele, focul este frate al luminii mari. Din acest context fac parte şi rugurile, ele amintesc că se deschid mormintele şi că lumina sacră reapare din întuneric. Omul prin aceste gesturi participă la actul sacralităţii”, a relatat Varvara Buzilă.
Potrivit folcloristei, comunitățile nu au putut să trăiască Învierea fără a recurge la anumite obiecte ritualice. Toate sunt parte din trăirea populară a acestui scenariu sacru. Inclusiv consumul de ouă, din ziua Învierii pe toată perioada până la Înălțare sau până la Duminica Mare conform unor tradiţii locale. Dacă în această perioadă moare cineva, se crede că el ajunge direct în rai.
În acest an, Paştile ortodox şi cel catolic se sărbătoresc în aceeași zi, pe 16 aprilie.
