Numărul solicitanților de azil și statutului de refugiat este în scădere în ultimii doi ani în Republica Moldova. Dacă în anii precedenți se înregistrau aproximativ 200 de cereri pe an, în 2017 au fost 74 de cereri, iar în primele cinci luni ale anului curent – 43 de cereri. Și mai mic este numărul persoanelor care au primit protecția Republicii Moldova, doar 12 persoane în 2017.
Într-o conferință de presă la IPN, șeful Oficiului Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) din Republica Moldova, Traian Țurcanu, a spus că Moldova nu este o destinație atractivă pentru refugiați, în contextul în care pleacă foarte mulți cetățeni moldoveni de aici. Unii aleg Moldova ca țară de destinație pentru că aici este pace. Refugiații din Moldova sunt persoane educate, care cunosc româna, fac studii și muncesc. Traian Țurcanu spune că trebuie făcută o diferență dintre migranți și refugiați. Primii iau o decizie să părăsească țara, de obicei pleacă într-o altă țară pentru a munci. Pe când refugiații sunt constrânși să-și părăsească țara din cauza războaielor sau conflictelor.
Potrivit șefului Direcției azil și integrare în cadrul Biroului Migrație și Azil MAI, Iulian Popov, din 2001 Moldova face parte din comunitatea statelor care au aderat la Convenția ONU privind statutul refugiaților. De atunci, au găsit azil temporar sau permanent pe teritoriul Moldovei peste 1800 de persoane. Statul organizează integrarea refugiaților în societate. O persoană se consideră integrată atunci când poate avea acces la studii, acces la un loc de muncă, are un venit, are acces la servicii medicale.
Președintele Centrului de Caritate pentru refugiați, Djavid Paknehad, spune că refugiații din Moldova înregistrează succese mari la capitolul integrare în societate. Centrul pe care-l reprezintă desfășoară împreună cu alți parteneri diverse activități în acest sens, precum lecții gratuite de limba română (inclusiv online pentru refugiații din toată țara) sau excursii în diferite regiuni pentru cunoașterea istoriei țării. Tot aici refugiații pot obține cazare temporară, dar și asistență în căutarea unui loc de muncă. Djavid Paknehad spune că este foarte important ca refugiații să cunoască limba de stat, deoarece așa își găsesc mai ușor un loc de muncă, de unde pot obține bani pentru a se întreține.
Karim Amalid și fiica sa, AAli Yuser, au venit în Moldova din Irak acum șapte ani. De atunci au reușit să învețe limba română. Dacă inițial le-a fost dificil, odată cu învățarea limbii lucrurile s-au schimbat spre bine. Karim Amalid spune că a ales Republica Moldova ca țară de destinație pentru că aici e pace și spune că nu s-ar întoarce în țara de origine.
În raportul anual Tendințe Globale, publicat astăzi, Agenția ONU pentru Refugiați a anunțat că 68,5 milioane de persoane erau strămutate la sfârșitul anului 2017. Refugiații care și-au părăsit țările pentru a fugi de conflicte și persecuții reprezintă 25,4 milioane din cei 68,5 milioane de strămutați, cu 2,9 milioane mai mult decât în 2016. Este cea mai mare creștere observată de UNHCR într-un singur an.
Pe 20 iunie este marcată Ziua mondială a refugiatului.
