Percepțiile locuitorilor din Chișinău față de persoanele LGBT+ au evoluat semnificativ în ultimii ani, potrivit raportului anual prezentat de Centrul de Informații GENDERDOC-M. În cadrul unui studiu realizat pe un eșantion de 723 de respondenți, 56% dintre chișinăuieni au declarat că se simt confortabil sau neutru în prezența persoanelor LGBT+, indicatorul fiind în creștere față de 40% în 2019, transmite IPN.
Potrivit studiului „Privind percepțiile locuitorilor municipiului Chișinău despre persoanele LGBT+ și raportul anual privind drepturile persoanelor LGBT+ din Moldova pentru anul 2024”, realizat în decembrie de Centrul de Informații GENDERDOC-M și Magenta Consulting, acceptarea chișinăuienilor față de acest grup este într-o ușoară creștere. Cercetarea a analizat percepțiile cetățenilor cu vârste cuprinse între 25 și 45 de ani și a evidențiat o creștere a vizibilității persoanelor LGBT+ în societate, precum și o amplificare a atitudinilor negative comparativ cu anii anteriori.
„Tot mai multe persoane LGBT+ își fac coming-out-ul și devin vizibile în societate. Acest lucru influențează direct atitudinea oamenilor, iar noi vedem o creștere constantă a toleranței”, a raportat într-o conferință de presă la IPN Angelica Frolov, coordonatoarea programului Lobby și Advocacy al GENDERDOC-M.
Conform raportului, 29% dintre respondenți afirmă că au prieteni, colegi sau cunoscuți LGBT+, față de doar 10% acum cinci ani. Cu toate acestea, 44% dintre participanți continuă să manifeste o atitudine negativă față de această comunitate.
„Observăm un paradox: o parte dintre cei care exprimă opinii negative consideră totuși că persoanele LGBT+ ar trebui să aibă drepturi egale, inclusiv libertatea de a se manifesta în public. Este o curiozitate care necesită cercetări suplimentare”, a menționat Frolov.
În ciuda progreselor, doar 11% dintre chișinăuieni sprijină legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex, iar majoritatea respondenților (70%) consideră căsătoriile de același gen inacceptabile. Totodată, 71% cred că discriminarea față de persoanele LGBT+ rămâne o problemă majoră în Republica Moldova.
„Este crucial să prevenim escaladarea discursurilor de ură și să construim un mediu incluziv, bazat pe respect reciproc. Educația și informarea publicului sunt cheia către schimbare”, a adăugat Leo Zbancă, coordonator de proiect în cadrul Gender Doc-M.
Raportul reflectă un amestec de progrese și provocări pentru comunitatea LGBT+ din Chișinău. „Această schimbare graduală a percepției este o bază solidă pentru a promova drepturile persoanelor LGBT+ și o societate mai echitabilă pentru toți”, a concluzionat Angelica Frolov.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.
