Revista IPN a evenimentelor și tendințelor social - politice (7 -13.09.2020)
Evenimentele săptămânii, succint
ALEGERI
Victor Pelin opinează în „Fauna politică moldovenească” pentru IPN că „Societatea moldovenească își trage seva din bizantinism”...
Comisia Electorală Centrală a înregistrat dintr-a treia încercare grupul de inițiativă pentru susținerea lui Alexandr Kalinin la funcția de președinte al Republicii Moldova.
Igor Dodon, Maia Sandu și Ilan Șor – în topul Barometrului electoral realizat de Compania Date Inteligente (iDATA).
Mihai Mogîldea, lider de echipă, programul Europenizare, în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), apreciază critic efortul organizatorilor de alegeri pe timp de pandemie.
Președintele Igor Dodon va candida independent. Liderul grupului de susținere este deputatul PSRM Vlad Batrîncea.
Partidul Democrat din Republica Moldova (PDM) nu va avea un candidat la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie.
Octavian Țîcu, liderul PUN: „Câștigarea alegerilor prezidențiale este primul pas pentru reîntregirea cu România”.
„Eu am intrat în aceste alegeri pentru a merge în turul II și a câștiga alegerile”, anunță Andrei Năstase, exponentul Platformei DA la alegerile prezidențiale.
Comentatorul politic Roman Mihăeș a adresat un mesaj jucătorilor „care pretind la funcția de Președinte”.
PARLAMENT
În primele două ședințe ale sesiunii de toamnă a Parlamentului, care au avut loc pe 10 și 11 septembrie, deputații au votat mai multe proiecte de legi.
Atât premierul Ion Chicu, cât și președintele Igor Dodon declară că actualul legislativ trebuie dizolvat, pentru că nu mai reprezintă votul cetățenilor din februarie 2019.
MOLDOVA PE PLAN EXTERN
Parteneriatul Republicii Moldova cu NATO a fost discutat de ministrul de externe Oleg Țulea cu Mircea Geoană, secretarul general adjunct al alianței militare.
UNIUNEA EUROPEANĂ – REPUBLICA MOLDOVA
Natalia Uzun se concentrează la IPN pe ajutorul UE în condițiile pandemiei, calificată ca una din principalele amenințări la adresa securității Moldovei.
DOSARE DE REZONANȚĂ
Fostul șef al Serviciului de Informație și Securitate, Vasile Botnari, a fost judecat și condamnat cu suspendare, a comunicat la începutul săptămânii trecute Procurorul general, Alexandr Stoianoglo. S-a dovedit ulterior că a lansat în spațiul public informații confuze.
Deputații din Partidul Acțiune și Solidaritate afirmă că „procurorul general a mințit o țară întreagă când a spus că fostul director al Serviciului de Informații și Securitate, Vasile Botnari, a fost condamnat cu suspendare, fiind vorba doar despre o amendă.
Deputatul Vasile Năstase a expediat o interpelare la Autoritatea Națională de Integritate, cerând să i se verifice acestuia veniturile, iar președintele Igor Dodon și-a declinat orice responsabilitate: „Eu nu mă implic..”
Mișcarea Politică Unirea a protestat pe 10 septembrie la Procuratura Generală, împotriva sentinței prea blânde, emise fostului șef al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari.
Noi încercări de tergiversare în dosarul lui Ilan Șor. Avocații lui acestuia au solicitat ca dosarul fostului primar de Orhei să fie transferat de la Curtea de Apel Cahul la o altă instanță de apel.
OP-ED la RAPORTUL PREȘEDINTELUI
Victor Pelin opinează la IPN pe cont propriu că șeful statului a dorit să ne convingă că, de fapt, în activitatea sa a substituit Parlamentul, Guvernul și primăriile, etc...
SOCIETATEA CIVILĂ
Organizațiile neguvernamentale de media condamnă acțiunile abuzive și sfidătoare ale angajaților Serviciului Protecție și Pază de Stat (SPPS), îndreptate împotriva jurnaliștilor care își exercită misiunea de informare a societății asupra evenimentelor de interes public.
INDEXAREA PENSIILOR
Maia Sandu consideră că marea majoritate a pensionarilor vor primi suplimentar, în urma indexării cu care se laudă autoritățile, doar câte 19,5 lei în plus la pensie, iar prim-ministrul Ion Chicu susține că în acest an pensionarii vor beneficia de o indexare de circa 10% a pensiilor.
SĂNĂTATEA PUBLICĂ
Starea de urgență în sănătate a fost prelungită până pe 30 septembrie.
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a anunțat că va face achiziții în cadrul implementării Proiectului „Răspuns de Urgență la COVID-19” în valoare de 52,9 milioane de euro, o cooperare între Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare.
Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a permis în ședința din 7 septembrie desfășurarea în aer liber a acțiunilor culturale, organizate de către instituțiile teatral-concertistice și de cinema.
Directorul Agenției Naționale de Sănătate Publică, Nicolae Furtună, și-a anunțat demisia după ce a avut o declarație scandaloasă.
OPOZIȚIA
Deputata Partidului Pro Moldova, Ruxanda Glavan, ex-ministru al sănătății, a prezentat amendamentele formațiunii la legea bugetului.
JUSTIȚIA
Cu ocazia aniversării pe 12 septembrie a aderării Republicii la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a publicat o sinteză constatând 461 de hotărâri ale CtEDO, în care a constatat 616 violări ale Convenției de către Republica Moldova.
MEMORIA NEAMULUI
Asociația obștească „Monumentum” continuă restaurarea monumentelor cultural-istorice din perioada interbelică. Al 26-lea monument renovat capital, închinat regelui Întregirii, Ferdinand, a fost dezvelit la 9 septembrie în satul Verejeni, Telenești.
REGIUNEA TRANSNISTREANĂ
În cadrul unei întâlniri de săptămâna trecută cu șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Klaus Neukirch, liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a declarat că are sentimentul că „partea moldovenească mimează doar dorința de a avansa în procesul de negocieri".
Krasnoselski a avut o întrevedere și cu ambasadorul SUA Derek J. Hogan.
Lidera PAS, Maia Sandu, a afirmat recent că președintele Igor Dodon ia la modul cel mai serios în calcul o operațiune de cumpărare a votului transnistrenilor, având de gând să cheltuiască pentru aceasta 2 milioane de euro.
CULTURA
Cu ocazia acordării titlului de Artist al Poporului, solistul trupei „Zdob și Zdub” Roman Iagupov le-a amintit autorităților că „deja de 6 luni profesioniștii independenți, din industria culturii, care sunt plătitori de impozite, nu pot activa și nu au susținere din partea Guvernului”.
Evenimentele săptămânii, detaliat
ALEGERI
Victor Pelin scrie pentru IPN eseul „Fauna politică moldovenească”, prins de actuala campanie electorală: „Societatea moldovenească își trage seva din bizantinism, adică din modul de a trăi și supraviețui prin intrigi, viclenie, subtilități inutile sau frivole. În perioada sovietică bizantinismul medieval a fost perfecționat în conformitate cu Codul moral al constructorului comunismului și transformat în „blat”– soluționarea problemelor prin intermediul contactelor utile pentru obținerea a tot felul de beneficii, ocolind regulile și legile general acceptate”.
Victor Pelin afirmă că în lipsa capacității de a le oferi contribuabililor o administrare decentă, „în ultimii 15-20 de ani au apărut noile încrengături ale faunei politice moldovenești – eurasiatică, unionistă și pro-europeană. Disputa dintre reprezentanții încrengăturilor este însoțită de furturi, cum a fost în cazul faimosului miliard, și se rezumă la clarificarea cine dintre vecinii sau partenerii externi ar putea eventual să ia în cârcă Republica Moldova pentru a o salva de colaps.
Pentru că vecinii și partenerii externi își doresc evitarea neplăcerilor, aceștia se văd nevoiți să achite pentru menținerea Republicii Moldova pe linia de plutire. Uniunea Europeană (UE), SUA și România achită miliarde de dolari pentru susținerea bugetară, proiecte infrastructurale, umanitare etc. Iar, pe de altă parte, Rusia a ancorat Republica Moldova de Transnistria și de țeava Gazprom-ului, deschizând sau închizând accesul produselor agricole moldovenești pe piața sa și echilibrând astfel influențele occidentale. Cum să eviți speculațiile geopolitice în astfel de circumstanțe?”, conchide autorul.
Pe 7 septembrie, Comisia Electorală Centrală a refuzat repetat înregistrarea grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova, Alexandr Kalinin. Proiectul a fost susținut de doi membri, alți cinci s-au abținut, iar un membru al CEC a votat împotrivă.
Autoritatea electorală a pus la îndoială faptul că Alexandr Kalinin cunoaște limba română. În context, potențialul candidat a fost rugat să mai scrie o cerere de înregistrare în cursa electorală în prezența membrilor CEC. La rândul său, Kalinin a refuzat menționând în limba rusă, că dovada cunoașterii limbii române o reprezintă diplomele de studii pe care le-a prezentat, acolo unde există note și la această disciplină.
Grupul de inițiativă pentru x a fost înregistrat pe 11 septembrie, fără a se cunoaște, la moment, cum a fost depășit impedimentul necunoașterii limbii la câteva zile de la invocarea faptului.
Barometrul Electoral 2020 – ediția de august, realizat de Compania Date Inteligente (iDATA) arată că la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, în primul tur, moldovenii, în proporție de 17 la sută ar vota pentru Igor Dodon, 14,9 la sută pentru Maia Sandu și 5,2 la sută pentru Ilan Șor.
Mihai Mogîldea, Lider de echipă, programul Europenizare, în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), consideră că
„din cauza incertitudinilor cauzate de evoluția pandemiei COVID-19, există riscul că unele țări nu vor permite deschiderea secțiilor de votare în afara misiunilor diplomatice sau vor accepta deschiderea unui număr mai redus de secții de vot decât cel rezultat de pe urma agregării principiilor menționate anterior.
Soluțiile aflate la îndemâna autorităților ar fi trebuit să vizeze: (1) extinderea duratei alegerilor în diasporă la două zile și elaborarea unei inițiative legislative în acest sens de către CEC; (2) deschiderea a două secții de vot în incinta misiunilor diplomatice, acolo unde acest lucru este posibil; (3) pilotarea metodelor alternative de vot; (4) comunicarea eficientă și transparentă a impedimentelor și riscurilor existente la ora actuală în rândul cetățenilor aflați în diasporă.
...În condițiile digitalizării globale, autoritățile naționale și decidenții politici din Republica Moldova ar trebui să revină la inițiativa votului prin internet. O altă metodă alternativă ar fi fost introducerea votului prin corespondență, a cărei utilitate pe timp de pandemie nu poate fi pusă la îndoială”, consideră expertul.
După sonorizarea deciziei președintelui Igor Dodon de a candida independent, Comisia Electorală Centrală a înregistrat pe 11 septembrie grupul de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de președinte, Igor Dodon..
Răspunzând la întrebările membrilor CEC, liderul grupului, deputatul PSRM Vlad Batrîncea, a declarat că Igor Dodon a fost înaintat la inițiativa unui grup de cetățeni. Potrivit lui, Partidul Socialiștilor, nu are nimic în comun cu organizarea acestui grup de inițiativă, iar absoluta majoritate a reprezentanților grupului nu sunt membri ai PSRM.
Partidul Democrat din Republica Moldova (PDM) nu va avea un candidat la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Anunțul a fost făcut de către liderul formațiunii, Pavel Filip, miercuri, 9 septembrie, în cadrul unui briefing de presă: „Vom decide pe cine să susținem... PD trebuie să se concentreze în continuare pe Guvern. Vom merge în teritoriu și o să vorbim cu oamenii și vom decide pe cine susținem. Cred că avem de unde alege din candidați”. Deși din momentul apariției sale, PDM și-a adjudecat segmentul de centru și centru stânga al eșichierului politic, actualul lider al PDM a spus că „PD este partidul de dreapta”.
În perspectiva scrutinului din 1 noiembrie, Octavian Țîcu, liderul PUN a declarat: „Câștigarea alegerilor prezidențiale este primul pas pentru reîntregirea cu România. După câștigarea alegerilor prezidențiale noi avem nevoie să dizolvăm acest Parlament care este invalid din mai multe puncte de vedere, și există (sublinierea redacției) consens”, fără a specifica forțele care împărtășesc această idee. Întrebat pe cine va susține partidul Unității Naționale, în turul II al alegerilor, acesta a răspuns că vor susține orice candidat pro-european, care va promova aceleași valori ca ale PUN.
La amenințarea lui Igor Dodon, constând în „ideea de interzicere a partidelor unioniste”, Octavian Țîcu a făcut trimitere la Declarația de Independență a Republicii Moldova, care „așează acest stat pe făgașul reîntregirii naționale."
„Eu am intrat în aceste alegeri pentru a merge în turul II și a câștiga alegerile. Sondajele interne arată că eu sunt singurul care va ieși cu Dodon în turul II și are cele mai multe șanse de câștig în fața lui decât ceilalți candidați. Nu vă pot da acum cifre, vor apărea pe parcurs” a declarat Andrei Năstase, exponentul Platformei DA la alegerile prezidențiale.
Comentatorul politic, Roman Mihăeș a adresat un mesaj jucătorilor „care pretind la funcția de Președinte”: „Nu va enervați și nu beți ceai. Înțelegerile din 8 iunie 2019, dintre marile puteri, au fost suspendate la 12 noiembrie 2019, când cineva a încercat să dicteze, dar a urmat demiterea. Astăzi avem Guvern de tranziție, care va fi înlocuit cu o nouă construcție după prezidențiale. Vom vedea dacă va fi rocadă mare sau mică”, a scris Mihăeș, pe o rețea de socializare
PARLAMENT
În primele două ședințe ale sesiunii de toamnă a Parlamentului, care au avut loc pe 10 și 11 septembrie, deputații au votat mai multe proiecte de legi, inclusiv rectificări la bugetul de stat, examinarea căror a stârnit discuții aprinse în sala plenului. După ce au fost înaintate în jur de 40 de amendamente, deputații de la guvernare au acuzat opoziția că face populism. La rândul său, deputații din opoziție au acuzat guvernarea că a venit cu rectificări strict electorale.
„Populismul e mai grav ca virusul și seceta. Oamenii responsabili din legislativul actual au rămas în minoritate. Acest Parlament trebuie dizolvat fără întârziere”, a scris premierul pe Facebook.
Anterior, și președintele Igor Dodon a declarat nu o dată că actualul legislativ trebuie dizolvat, pentru că nu mai reprezintă votul cetățenilor din februarie 2019. Potrivit lui, este necesar să fie identificat un mecanism, astfel încât primul decret pe care să-l semneze noul președinte după inaugurarea sa, să fie cu privire la dizolvarea Parlamentului, iar ca urmare să fie organizate alegeri parlamentare anticipate.
MOLDOVA PE PLAN EXTERN
Parteneriatul Republicii Moldova cu NATO, a fost discutat de ministrul de externe Oleg Țulea cu Mircea Geoană, secretarul general adjunct al alianței militare.
În particular, au fost evidențiate activitățile pentru aprobarea unui nou Plan Individual de Acțiuni al Parteneriatului (IPAP), implementarea Pachetului de asistență NATO pentru consolidarea capacităților de apărare și securitate ale Republicii Moldova, realizarea proiectelor în cadrul Programului Știința pentru Pace și Securitate, cooperarea în combaterea noilor amenințări la adresa securității, promovarea activităților pe filiera diplomației publice și a comunicării strategice, se arată într-un comunicat al MAEIE.
UNIUNEA EUROPEANĂ – REPUBLICA MOLDOVA
Natalia Uzun se concentrează la IPN asupra ajutorului oferit de UE în condițiile pandemiei, calificată ca una din principalele amenințări la adresa securității Moldovei. Criza a lăsat 11.000 de locuitori ai țării fără serviciu. Acestea sunt doar date oficiale. Economiștii, analiști consideră, că acești indici au sporit în ultimele șase luni cu 40-50%.
Jurnalista presupune că doar partenerii externi ai țării noastre își pun întrebarea: „Ce va fi cu Moldova mai departe?”. Uniunea Europeană chiar a alocat fonduri speciale - 87 milioane de euro - pentru a ajuta Republica să-și revină în perioada postpandemică. Aceasta - fără a ține cont de banii, care deja vin și încă vor intra în țara noastră pe linia asistenței macrofinanciare a UE, adică încă 100 milioane de euro. În total - 187 milioane.
100 milioane de euro este un ajutor macrofinanciar, pe care Guvernul Moldovei îl va primi în cadrul programului de asistență urgentă în legătură cu pandemia COVID-19. Jumătate din această sumă va ajunge în Moldova fără careva clauze speciale, iar restul - doar dacă statul va continua implementarea eficientă a reformelor stipulate în Acordul de asociere. "Neapărat, aceste reforme sunt necesare, deoarece Moldova trebuie să fie pregătită pentru situația postpandemică. Reformele nu se pot opri", a subliniat Peter Michalko.
Oricât de paradoxal sună, dar Uniunea Europeană crede în Moldova mai mult decât mulți locuitori ai acestei țări, inclusiv politicieni, de aceea investește în viitorul ei, conchide autoarea.
DOSARE DE REZONANȚĂ
Fostul șef al Serviciului de Informație și Securitate, Vasile Botnari, a fost judecat și condamnat cu suspendare, a comunicat la începutul săptămânii trecute procurorul general, Alexandr Stoianoglo. „Nu pot spune exact care este termenul, dar a fost condamnat cu suspendare. În plus, a achitat 125.000 de euro - suma despăgubirilor plătită de Republica Moldova profesorilor turci”, a spus Stoianoglo. (Despăgubirile au fost impuse de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, iar acțiunile guvernării au făcut faimă proastă Republicii Moldova în întreaga lume.) Potrivit lui, Botnari a mai achitat 380.000 de lei pentru avionul cu care au fost transportați profesorii”.
Deputații din Partidul Acțiune și Solidaritate afirmă că „procurorul general a mințit o țară întreagă când a spus că fostul director al Serviciului de Informații și Securitate, Vasile Botnari, a fost condamnat cu suspendare”. Potrivit lor, ex-directorul SIS, „un mare prieten al lui Igor Dodon încă din 2007”, a primit doar o amendă în dosarul expulzării celor șapte profesori turci. Procurorii, care au cerut inițial doi ani de închisoare pentru Botnari, nu au contestat decizia, spune Litvinenco. „Dacă sincer, nu am auzit niciodată în viață, poate doar în filmele cu mafioți, de sentințe secrete în totalitate. Mai ales în cazuri precum acesta – când familiile, societatea trebuie să cunoască cine a condamnat profesorii turci la închisoare pe viață”.
La câteva ore după aceasta, PG a emis un comunicat că a dispus efectuarea unei anchete de serviciu „în cadrul căreia vor fi stabilite obiectiv toate circumstanțele de fapt ale acestui caz, ținând cont de principiul independenței procesuale a acuzatorului de stat și de responsabilitatea lui în raport cu toate elementele relevante ale cazului”. Șeful adjunct al Procuraturii municipiului Chișinău, Victor Plugaru, procurorul care a gestionat dosarul expulzării profesorilor turci, va fi supus unei anchete de serviciu.
Ministerul Finanțelor a confirmat că Botnari a achitat statului echivalentul despăgubirii familiilor profesorilor turci în valoare de 2 399 400 de lei, doar că a făcut asta benevol și nu în urma unei decizii a instanței.
Deputatul Vasile Năstase a expediat o interpelare la Autoritatea Națională de Integritate, în cazul sentinței fostului director SIS, Vasile Botnari, cerând să i se verifice acestuia veniturile, în contextul în care acesta, conform declarațiilor procurorului general, ar fi achitat circa 4 milioane de lei (amenda de 88 de mii de lei, 120 de mii de euro despăgubiri și 37 de mii de euro costul avionului care a transportat profesorii turci).
„Eu nu mă implic, nu m-am implicat și nu am de gând să mă implic în justiția din Republica Moldova”, și-a declinat responsabilitatea președintele Igor Dodon de cele întâmplate în dosarul ex-directorului SIS și acuzat că ar fi influențat decizia instanței în dosarul de expulzare a celor șapte profesori turci.
Mișcarea Politică Unirea a protestat pe 10 septembrie la Procuratura Generală, împotriva sentinței prea blânde, emise fostului șef al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, vizat în dosarul expulzării profesorilor turci. În cadrul protestului, liderul Partidului Liberal (PL) , Dorin Chirtoacă și liderul Partidului Politic Uniunea Salvați Basarabia (USB) Valeriu Munteanu au solicitat demisia judecătorului și procurorului de caz și reluarea anchetei în dosarul privind expulzarea profesorilor turci din toamna anului 2018.
Noi încercări de tergiversare în dosarul lui Ilan Șor. Avocații lui au solicitat Curții Supreme de Justiție ca dosarul de condamnare a fostului primar de Orhei să fie transferat de la Curtea de Apel Cahul la o altă instanță de apel. Avocații motivează prin existența unor abateri de la legislație, admise de instanța de apel de la Cahul.
OP-ED la RAPORTUL PREȘEDINTELUI
„De fapt, ni s-a prezentat ceva similar unui raport de statistică contabilă, opinează la IPN pe cont propriu Victor Pelin, – numărul de tot felul de întâlniri sau numărul de acte pe care, oricum, avea obligația să le semneze etc. De exemplu, neavând de raportat vreun succes în politica externă, domnia sa îi bucură pe susținătorii integrării europene că Acordul de Asociere cu UE nu va fi anulat, iar pe adepții integrării eurasiatice că – rămânem în continuare membri ai CSI. Și care este aportul domnului președinte la acesta stare de fapt?
Șeful statului, observă autorul, a dorit să ne convingă că, de fapt, în activitatea sa a substituit Parlamentul, Guvernul și primăriile, care fără inițiativele sale prețioase nu ar fi fost capabile să realizeze ceva. În mod normal, inițiativele legislative raportate s-ar potrivi să le lase pe seama fracțiunii parlamentare a PSRM. O bună parte din realizările concrete ar fi trebuit să i le atribuie ex-coordonatorului guvernării, Vlad Plahotniuc – prima casă, drumuri bine etc., care acesta chiar le-a inițiat. Și mult lăudata indexare a pensiilor, de fapt, nu este inițiativa domnului Dodon, ci o realizare destul de veche a Guvernului lui Ion Sturza.
Totuși, domnia sa a scăpat un domeniu în care nu a raportat vreun succes – drepturile omului. Cu meticulozitatea sa de contabil ar și putut să ne raporteze: câți concetățeni au fost supuși torturii și relelor tratamente; câte dosare a pierdut țara noastră la CEDO; câte dosare mai sunt pe rol; câți bani din buget s-au cheltuit pentru achitarea despăgubirilor celor nedreptățiți de justiția moldovenească etc? A propos, la acest capitol șeful statului chiar are atribuții. Din raportul său de activitatea desprindem că peste 40% din judecătorii din țară au fost numiți chiar de președintele Dodon. Dar, din păcate, încrederea în justiția moldovenească rămâne acolo unde a fost – la genunchiul broaștei.
SOCIETATEA CIVILĂ
Organizațiile neguvernamentale de media condamnă acțiunile abuzive și sfidătoare ale angajaților Serviciului Protecție și Pază de Stat (SPPS), îndreptate împotriva jurnaliștilor care își exercită misiunea de informare a societății asupra evenimentelor de interes public.
La 9 septembrie 2020, angajații SPPS, aflați în serviciul de pază a președintelui Republicii Moldova, au blocat accesul jurnaliștilor spre ieșirea din sediul Comisiei Electorale Centrale, pentru a-i împiedica să adreseze întrebări lui Igor Dodon, venit la sediul instituției pentru a se înscrie în cursa electorală prezidențială.
ONG-urile au menționat că SPPS este un organ de stat finanțat din bani publici și trebuie să apere demnitarii de pericole fizice, nu de întrebările jurnaliștilor.
INDEXAREA PENSIILOR
După ce lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, a precizat că marea majoritate a pensionarilor vor primi suplimentar, în rezultatul indexării cu care se laudă autoritățile, doar câte 19,5 lei în plus la pensie, prim-ministrul Ion Chicu susține că în acest an pensionarii vor beneficia de o indexare de circa 10% a pensiilor. Oficialul a adunat indexarea de pe 1 aprilie cu cea de pe 1 octombrie (de 1,07%), precum și cele 200 de lei, care urmează să fie alocate suplimentar la ajutorul unic de 700 de lei, acordat de două ori pe an și a ajuns „la aproape 10%”.
De asemenea, în preajma alegerilor prezidențiale, premierul le mai promite pensionarilor bani suplimentari și din creditul rusesc, inexistent încă. Din aceeași sursă, autoritățile planificau bani pentru infrastructură, apoi pentru medicină, iar în august - pentru combaterea consecințelor secetei severe din anul 2020.
În realitate, venitul pensionarului în 2020 ar putea crește cu cel mult 150 de lei lunar, adică cu cel mult un kg de salam, nu dintre cele mai scumpe, pe lună.
SĂNĂTATEA PUBLICĂ
Starea de urgență în sănătate a fost prelungită până pe 30 septembrie.
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a anunțat, printr-un comunicat de presă, că, în următoarea perioadă, urmează să fie achiziționate 100 000 de teste pentru diagnosticarea infecției COVID-19, opt ambulanțe reanimobile pentru noi născuți și adulți, infuzomate, monitoare pacienți, ventilatoare, aparate mobile pentru radiografie, electrocardiografe și consumabile pentru asigurarea diagnosticului de laborator al infecției COVID-19.
Achizițiile vor avea loc în cadrul implementării Proiectului „Răspuns de Urgență la COVID-19” în valoare de 52,9 milioane de euro, o cooperare între Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare.
La propunerea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a permis în ședința din 7 septembrie desfășurarea în aer liber a acțiunilor culturale, organizate de către instituțiile teatral-concertistice și de cinema, cu respectarea măsurilor de sănătate publică și a Instrucțiunii privind măsurile de prevenire și control a infecției COVID – 19. Totodată, a fost aprobată și Instrucțiunea privind măsurile de prevenire și control a infecției COVID-19, aplicate la organizarea evenimentelor/acțiunilor culturale în aer liber, de către instituțiile teatral-concertistice și de cinema, anunță mecc.gov.md.
„La nivel global, după mortalitate, Republica Moldova este pe locul 22. Înaintea țării noastre sunt Belgia, Spania, Marea Britanie, Chile, Brazilia, Mexic, Franța, Olanda, Irlanda.”, a afirmat Nicolae Furtună pe data de 6 septembrie, aflat în funcția de epidemiolog-șef. „Comorbiditatea și Covid-19 sunt antagoniști. 99% au avut cel puțin o comorbiditate, 70% au avut două comorbidități (...) Nu vreau să fiu judecat și să nu pară cinic. În toată lumea, , Covidul a luat viața celor care și așa se chinuiau, oameni cu diverse boli în stadii terminale”, a declarat oficialul, admițând că persoanele care au decedat din cauza virusului de tip nou au fost o povară pentru ei înșiși și pentru cei din jur.
Directorul Agenției Naționale de Sănătate Publică, Nicolae Furtună, și-a anunțat demisia după ce a avut o întâlnire cu prim-ministrul Ion Chicu. Decizia a urmat după ce mai mulți lideri politici au cerut demisia lui Nicolae Furtună după ce pe 7 septembrie, în cadrul unei emisiuni, acesta a spus că persoanele care au decedat din cauza virusului de tip nou au fost o povară pentru ei înșiși și pentru cei din jur.
Totodată, Nicolae Furtună a raportat starea de lucruri din cadrul ANSP privind proiectele demarate și care necesită a fi continuate, se arată într-un comunicat al guvernului.
OPOZIȚIA
Deputata Partidului Pro Moldova, Ruxanda Glavan, ex-ministru al sănătății a imputat o „atitudine necuvenită a guvernării față de personalul angajat în sistemul de sănătate”.
În cadrul preajma primei ședințe a Parlamentului de săptămâna trecută, aceasta a amintit că „la începutul lunii aprilie, au promis organizarea testării periodice și gratuite pentru toți angajații din sistemul de sănătate, lucru care nu se întâmplă nici astăzi, la șase luni după declanșarea pandemiei. Au declarat că medicii sunt incompetenți și nu știu să se echipeze, dar nici astăzi nu toți medicii au echipamente suficiente complete și adecvate pentru a se proteja de infecție”, a subliniat Ruxanda Glavan.
De asemenea, aceasta a amintit despre motivația financiară de 16 mii de lei, pe când în realitate medicii „au fost supuși umilințelor de a demonstra că nu s-au îmbolnăvit în altă parte”. Ruxanda Glavan a menționat și promisiunea de dublare a salariilor, care, potrivit ei, de fapt a crescut cu 30 la sută și lăsând pe dinafară personalul tehnic, administrativ și gospodăresc.
Potrivit ei, măsurile de redresare au fost înregistrate sub formă de amendamente la proiectele parvenite de la Guvern au fost incluse în ordinea de zi a respectivei ședințe a Parlamentului.
JUSTIȚIA
Cu ocazia aniversării pe 12 septembrie a aderării Republicii la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a publicat o sinteză constatând 461 de hotărâri ale CtEDO, în care a constatat 616 violări ale Convenției de către Republica Moldova.
Cel mai des încălcate drepturi sunt: dreptul la un proces echitabil (Art.6 CEDO) – 200 de violări (32,5%); interzicerea torturii (Art.3 CEDO) – 142 de violări (23%); dreptul la libertate și siguranță (Art. 5 CEDO) – 92 de violări (15%); dreptul la un recurs efectiv (Art. 13 CEDO) – 60 de violări (9,7%); dreptul la respectarea vieții private și de familie (Art. 8 CEDO) – 30 de violări (4,9%); dreptul la libertatea de exprimare (Art. 10 CEDO) – 19 violări (3,1%).
Cel mai des întâlnite tipuri de violări sunt: neexecutarea hotărârilor judecătorești – 68 de violări (11 %); casarea neregulamentară a hotărârilor judecătorești irevocabile – 52 de violări (8,4%); detenția în condiții proaste – 46 de violări (7,5%); investigarea defectuoasă a maltratării și a deceselor – 45 de violări (7,3%); maltratarea – 31 de violări (5%); lipsirea de libertate contrar legislației naționale – 28 de violări (4,5%); arestarea nemotivată – 27 de violări (4,4%).
MEMORIA NEAMULUI
Asociația obștească „Monumentum” continuă restaurarea monumentelor cultural-istorice din perioada interbelică. Al 26-lea monument renovat capital, închinat regelui Întregirii, Ferdinand, a fost dezvelit la 9 septembrie în satul Verejeni, Telenești.
„Monumentul a fost inaugurat pentru prima dată la 9 septembrie 1933 de către un grup de intelectuali din comună, în frunte cu preotul Teodor Caminschi. Ulterior, în 1945 sau 46 bustul din bronz al regelui a fost vandalizat, a dispărut pur și simplu. Datorită mărturiilor supraviețuitorilor din acest sat am reușit să aflăm cam cum arăta acel bust”, a menționat avocatul Iulian Rusanovschi, cunoscut și ca autor al volumului “Războiul monumentelor” .
REGIUNEA TRANSNISTREANĂ
În cadrul unei întâlniri de săptămâna trecută cu șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Klaus Neukirch, liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a declarat că are sentimentul că „partea moldovenească mimează doar dorința de a avansa în procesul de negocieri". Totodată, el este nemulțumit că „Republica Moldova s-a retras unilateral din acordul privind punctele de înmatriculare a mijloacelor de transport”. Vorbind despre situația cu incidența COVID-19, Krasnoselski a spus că „aproximativ 80% dintre cetățenii RMN care au contractat virusul au contactat cu persoane din Moldova”.
Conform site-ului administrației transnistrene, reprezentantul OSCE „a subliniat că înțelege și împărtășește îngrijorarea transnistrenilor în legătură cu eșecul Republicii Moldova de a îndeplini o serie de obligații, în special cu privire la situația cu punctele de înmatriculare a mijloacelor de transport”. Potrivit acestuia, „se discută posibilitatea organizării unei întâlniri a participanților la formatul 5 + 2 în viitorul apropiat.
Întâlnirea Neukirh – Krasnoselski a avut loc după ce Krasnoselki s-a plâns ambasadorului SUA Derek Hogan că anume Chișinăul e de vină pentru "stagnarea procesului de negociere, nerespectarea de către partea moldovenească a acordurilor încheiate, retragerea unilaterală a Moldovei din regimul de funcționare a punctelor de înmatriculare a mijloacelor de transport (obținerea plăcuțelor de înmatriculare neutre), precum și cazurile de calomniere a părții transnistrene (de exemplu, pe teme legate de pandemie)".
El a confirmat că "plasarea posturilor COVID este o măsură forțată de natură exclusiv umanitară, care vizează prevenirea importului virusului și, de îndată ce situația epidemiologică din ambele republici se va stabiliza, acestea vor fi înlăturate".
În 10 septembrie, Parlamentul a votat în primă lectură un proiect de lege care prelungește până pe 1 septembrie 2022 termenul în care proprietarii de automobile din regiunea transnistreană pot obține numere de înmatriculare „neutre”.
Lidera PAS, Maia Sandu, a afirmat recent că președintele Igor Dodon ia la modul cel mai serios în calcul o operațiune de cumpărare a votului transnistrenilor, având de gând să cheltuiască pentru aceasta 2 milioane de euro.
CULTURA
Cu ocazia acordării titlului de Artist al Poporului, Roman Iagupov le-a amintit autorităților că „deja de 6 luni profesioniștii independenți, din industria culturii, care sunt plătitori de impozite, nu pot activa și nu au susținere din partea Guvernului”, a spus solistul trupei „Zdob și Zdub”.
Artistul a mai declarat că în toți acești ani, Zdubii au activat pentru spectatori, dar nu pentru titluri, iar succesul trupei se datorează echipei formate din șase oameni, dar nu lui. La fel, Roman Iagupov a îndemnat instituțiile statului și Ministerul Culturii, să depună efort pentru a schimba situația critică în care este acum lumea artei.
SUBIECTE DE URMĂRIT
„Pixul de acasă” pare a fi găselnița locală de protecție sanitară – suplimentară - la apropiatele alegeri în condiții de pandemie. Nimic despre votul prin internet, prin corespondență sau pe parcursul a mai multe zile, cum se procedează în alte state.
Deși sistemul de școlarizare încearcă să facă față noilor provocări și riscuri, atât organizatorii învățământului, cât și elevii sunt derutați de realitățile prin care trec. Cum se generalizează și ce recomandări produce această experiență?
Sunt toate șansele ca seceta să lovească nu numai în roada de anul acesta, dar să mutileze și anul agricol 2021. Care sunt recomandările specialiștilor, sprijinul instituțiilor pentru domeniul agricol și locuitorii din mediul rural?
Oare nu cumva finalizarea „dosarelor de rezonanță” ar trebui să se împiedice inclusiv de compromiterea procurorilor prin situații confuze de genul sentinței indulgente pentru ex-directorul SIS?
Iurie Vition, IPN
-------------------------------------------------------------------------------------------------
Acest produs media este realizat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova (FSM). Punctul de vedere al autorului materialului nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse".
