Vadim Krasnoselski, liderul de la Tiraspol, a convocat o ședință extraordinară a Consiliului de Securitate al regiunii, axată pe criza energetică profundă cu care se confruntă republica nereglementată. La întâlnire, Serghei Obolonik, vicepreședintele guvernului transnistrean, a prezentat un raport detaliat despre starea sectorului energetic și măsurile adoptate pentru a face față situației. Potrivit acestuia, criza nu este doar de natură energetică, ci și umanitară, având un impact semnificativ asupra populației și economiei, transmite IPN.
Obolonik a subliniat că, deși Transnistria se află într-o stare de criză energetică, măsurile pregătitoare, cum ar fi rezerva de 13 milioane de metri cubi de gaze, au permis alimentarea cu energie a instituțiilor sociale și a unor clădiri rezidențiale. „Cele 13 milioane de metri cubi de gaz rezervate permit alimentarea cu gaz a unui număr de instituții sociale și a altor facilități vitale ale societății”, a explicat oficialul transnistrean, adăugând că această rezervă este suficientă pentru următoarele 24 de zile. Totodată, menținerea unui debit minim de gaze în sistem ar ajuta la reluarea rapidă a alimentării întregii regiuni mai târziu.
În ciuda acestora, situația rămâne critică, având în vedere faptul că majoritatea locuitorilor Transnistriei folosesc acum aparate electrice în locul arzătoarelor pe gaz, ceea ce a dus la o „creștere colosală a sarcinii pe rețelele electrice”. Conform estimărilor, consumul de energie electrică va ajunge la 170 MW pe oră în ianuarie 2025, mult mai mult decât capacitatea sistemului, care a atins deja pragul maxim de 170 MW pe oră. În această perioadă, centralele electrice pe cărbune de pe Nistru funcționează la limitele de siguranță, iar experții avertizează că o utilizare constantă la această capacitate ar putea duce la colapsul sistemului energetic.
Pentru a răspunde acestei situații, autoritățile transnistrene au introdus măsuri de economisire a energiei, inclusiv opriri programate de curent electric, de câte două ori pe zi, pentru perioade de câte patru ore. Obolonik a menționat că aceste măsuri au avut un efect pozitiv, dar sunt studiate și alte opțiuni mai confortabile și mai sigure pentru populație, cum ar fi lansarea „Tyrotex-energo”, o unitate care ar permite generarea a 10 MW pe oră.
De asemenea, în ultimele zile, 91 de echipe de ingineri energeticieni au lucrat non-stop pentru a repara avariile la rețelele de energie, reușind să rezolve 567 de incidente. „Este o ispravă realizată zilnic și non-stop. Fiecare timp are eroii săi: în anii de război au fost militarii, în pandemie – medicii, iar acum – lucrătorii serviciilor care asigură populația cu resurse energetice”, a declarat Vadim Krasnoselski, recunoscând eforturile acestora.
Autoritățile de la Tiraspol au discutat și despre impactul crizei energetice asupra industriei. În absența aprovizionării cu gaze, unele întreprinderi vor funcționa doar noaptea, între miezul nopții și ora 8 dimineața, pentru a reduce presiunea asupra rețelelor de energie. În ciuda acestor măsuri, președintele Krasnoselski a subliniat că securitatea alimentară a regiunii este garantată, iar „politica internă bine structurată și colaborarea de lungă durată au asigurat acest lucru”.
Refuzul ajutorului din partea Chișinăului
Un aspect important care a fost omis în discuțiile Consiliului de Securitate de la Tiraspol a fost propunerea de ajutor din partea Chișinăului. La 16 decembrie 2024, autoritățile moldovenești, prin intermediul vicepremierului Oleg Serebrian, au transmis o ofertă de ajutor pentru Transnistria, care includea sprijin pentru gestionarea crizei energetice și o propunere de dialog între părți. Vadim Krasnoselski a respins această ofertă, calificând-o drept „minciuni” și afirmând că nu a primit nicio propunere oficială de ajutor din partea Chișinăului. În plus, autoritățile de la Tiraspol au reacționat negativ la o scrisoare trimisă de Guvernul Republicii Moldova pe 11 decembrie, în care se ofereau soluții comune pentru populația de pe ambele maluri ale Nistrului.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului Moldovei, Daniel Vodă, a confirmat acest refuz și a precizat că, deși Chișinăul a fost dispus să colaboreze, răspunsul de la Tiraspol a fost unul ferm negativ. „A fost un răspuns de respingere totală a acestor oferte, cu acuzații de amestec în treburile interne”, a declarat Vodă, menționând că liderii transnistreni au ridiculizat oferta Chișinăului.
