Tinerii cu deficienţe de auz au un potenţial deosebit, de cele mai multe ori însă nu au şansa de a-l valorifica. Pentru că sălile de studii la facultăţi nu sunt ajustate nevoilor speciale pe care le au, sunt nevoiţi să facă alegerea în favoarea unor meserii care nu întotdeauna le sunt pe plac sau li se potrivesc. Şi ulterior, când ajung să se angajeze în câmpul muncii, iar întâmpină dificultăţi. În lipsa unor interpreţi a limbajului mimico-gestual, nu se pot înţelege cu patronii.
Preşedintele Asociaţiei Copiilor Surzi din Moldova, Veronica Căpătici, a comunicat, în cadrul unei conferinţe de presă la IPN, că în practica sa s-a convins că aceşti tineri sunt cu un potenţial deosebit, dar, spre regret, nu prea pot alege alte profesii decât de croitorese, bucătari, cizmari sau sculptori în lemn. După absolvire, sunt angajaţi la diferite fabrici, dar nu pot comunica cu alţi colegi, decât cu persoane care au aceleaşi probleme de sănătate şi au însuşit limbajul mimico-gestual.
Veronica Căpătici a remarcat că în Moldova sunt doar 9 interpreţi autorizaţi de limbaj mimico-gestual şi 5 mii de surzi. Asociaţia a expediat un aviz către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei prin care a solicitat pregătirea mai multor interpreţi, ca aceştia să le poată oferi asistenţă persoanelor cu deficienţe de auz. Astăzi aceşti oameni nu pot conta pe serviciile unui specialist când merg într-un proces de judecată sau chiar la spital.
În pofida acestor greutăţi, Veronica Căpătici spune că există cazuri când tinerii cu deficienţe de auz reuşesc să obţină o specialitate şi să se angajeze în calitate de contabil, profesor sau pictor. Dar numărul lor este relativ mic.
