Sistemul de petiţionare din Republica Moldova se confruntă cu neajunsuri şi necesită un şir de modificări şi completări în legislaţie. De această părere sunt experţii de la Transparency International-Moldova. Potrivit lor, pentru eficientizarea acestui domeniu sunt necesari doi ani, în cazul în care această problemă va fi prioritară pentru instituţiile statului şi se vor respecta toate recomandările, transmite Info-Prim Neo.
Experţii TI Moldova au lansat publicaţia „Sistemul de petiţionare: monitorizare şi perfecţionare”, care cuprinde rezultatele unui studiu privind funcţionalitatea sistemului de petiţionare în cadrul a 15 instituţii publice.
Autorul publicaţiei, Efim Obreja, a declarat că la funcţionarea sistemului de petiţionare se atestă o situaţie foarte complicată, contradictorie, caracterizată de un spectru larg de probleme. Pe de altă parte este numărul impunător al petiţionarilor, care nu sunt satisfăcuţi de rezultatele activităţii sistemului. O problemă este şi confruntarea între petiţionari şi instituţiile publice.
Potrivit lui Efim Obreja, neajunsurile în legislaţie se referă în special la prevenirea utilizării abuzive a sistemului de petiţionare şi protecţia petiţionarului. De asemenea, autorul a semnalat neajunsuri şi în acţiunile petiţionarilor care ignoră să respecte cerinţele privind întocmirea petiţiilor. „Astfel, drept consecinţă a acestei situaţii alarmante este că petiţia depusă poate să rămână nerezolvată”, a remarcat Efim Obreja.
În cadrul studiului TI Moldova, 64% din petiţionari au afirmat că în urma examinării petiţiilor depuse nu au fost restabiliţi în drepturi, nu le-au fost protejate interesele legitime. Doar 23% din petiţionari au afirmat că pe deplin sau parţial au fost restabiliţi în drepturi.
Printre alte probleme cu care se confruntă sistemul de petiţionare se numără lipsa informaţiilor privind depunerea petiţiilor, lipsa boxelor de petiţii, înregistrarea ca petiţii a documentelor care de fapt sunt denunţuri sau cereri penale despre săvârşirea infracţiunilor. De asemenea, examinarea petiţiilor de către organele necompetente în domeniu. „Deseori petiţionarii depun petiţiile la instituţiile care nu sunt apte de a le soluţiona problema. În acest caz funcţionarii nu transmit petiţia organelor competente, dar o examinată în interiorul instituţiei, care de fapt nu este competentă în domeniu”, spune autorul studiului.
Efim Obreja propune modificarea legislaţiei privind întocmirea petiţiilor, controlul intern, analiza activităţilor. O altă recomandare ar fi instruirea funcţionarilor şi educaţia juridică a populaţiei, asigurarea transparenţei funcţionării sistemului, protecţia petiţionarilor.
Expertul Transparency International-Moldova, Ianina Spinei, a declarat că organizaţia a pregătit special un pliant, în care explică noţiunile din sistemul de petiţionare. De asemenea, în pliant este menţionat modul de realizare a dreptului la petiţionare, unde se adresează cu petiţii, contestarea deciziilor organelor oficiale etc.
Directorul executiv al Transparency International-Moldova, Lilia Caraşciuc, a declarat că acest studiu va fi prezentat societăţii civile, instituţiilor publice, pentru a discuta despre realizarea acestor recomandări. Lilia Caraşciuc a declarat că peste un an va fi făcut un studiu pentru a verifica dacă au fost înregistrate progrese în acest domeniu.
Potrivit studiului, în anul 2009 au fost înregistrate circa 37 mii de petiţii, cifra este în descreştere.
