TI-Moldova consideră inutilă elaborarea unei redacţii noi a Strategiei naţionale anticorupţie
- 13.01.2009 20:08
- 1255
- 5 minute(ă)
-
Asociaţia „Transparency International – Moldova” (TI-Moldova) consideră inutilă elaborarea unei redacţii noi a strategiei naţionale anticorupţie, după cum prevede proiectul Planului de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei (SNPCC) pentru anul 2009, transmite Info-Prim Neo.
Expertul TI-Moldova, Efim Obreja, consideră că în prezent nu este nevoie de a elabora o nouă strategie anticorupţie pentru că strategia în vigoare nu şi-a pierdut actualitatea şi posibilitatea de a fi pusă la baza activităţii anticorupţie în R. Moldova.
Punctul 1.33 din proiectul prezentat prevede completarea Codului penal cu instituţia arbitrilor naţionali şi internaţionali ca subiecţi ai răspunderii penale pentru fapte de corupţie. Expertul propune de modifica acţiunea dată şi de a prevedea completarea Codului penal cu norme care ar reglementa răspunderea penală a agenţilor publici străini şi a funcţionarilor organizaţiilor publice internaţionale pentru săvârşirea actelor de corupţie.
De asemenea, expertul propune de a completa proiectul cu măsura „Elaborarea şi adoptarea legii privind modificarea şi completarea Legii cu privire la conflictul de interese”. Măsura dată este dictată, potrivit lui, de necesitatea reglementării în special a noţiunilor corecte de „conflict de interese” şi „interes personal”, care stau la baza acestei legi; necesitatea definirii în calitate de „persoane apropiate” a cumetrilor, nănaşilor, finilor pentru a permite identificarea, tratarea şi rezolvarea conflictelor de interese legate de relaţiile cu aceste categorii de persoane apropiate (care ţin de fenomenul de cumetrism şi nănăşism răspândit în R. Moldova). De asemenea, măsura e dictată de principiul „promovarea intoleranţei faţă de conflictul de interese”, care prevede responsabilităţile care trebuie să le asume instituţiile publice pentru tratarea corespunzătoare a conflictelor de interese; competenţa Comisiei Principale de Etică de acumulare, examinare a declaraţiilor de interes personal şi de rezolvare a conflictelor de interese numai în privinţa unor categorii de funcţionari (conducătorii unor instituţii publice, persoanelor în privinţa căror au fost depuse contestaţii).
Se mai propune „Elaborarea şi adoptarea legii privind modificarea şi completarea legii privind Codul de conduită a funcţionarului public”. Măsura dată este dictată de necesitatea reglementării în special a Comisiei Principale de Etică ca organ independent de supraveghere a implementării legislaţiei privind conduita funcţionarului public, precum şi a comisiilor de etică în cadrul instituţiilor publice; a mărimii maxime a cadourilor acceptate de către funcţionarii publici în conformitate cu recomandările şi experienţa internaţională; primirii, evidenţei, păstrării, utilizării cadourilor în cadrul instituţiilor publice transmise de către funcţionarii publici.
O altă măsură propusă pentru completare este „Elaborarea şi adoptarea legii privind modificarea şi completarea Legii cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei”. Aceasta este necesară pentru reglementarea incriminării şi clasificării actelor de corupţie în conformitate cu Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei; excluderea din lege a normelor privind aşa-numitele „fapte de comportament corupţional”; reglementarea corupţiei în sectorul privat; completarea legii cu unele măsuri de prevenire a corupţiei; reglementarea imunităţii sau privilegiilor de jurisdicţie în conformitate cu normele internaţionale; modificarea şi completării compartimentelor ce ţin de achiziţiile publice şi gestiunea finanţelor publice, prevenirea spălării banilor, criteriile pentru candidatura şi alegerea la un mandat public electiv, asigurarea transparenţei finanţării partidelor politice şi campaniilor electorale, răspunderea pentru actele de corupţie, protecţia martorilor, experţilor, persoanelor care comunică informaţii sau semnalează acte de corupţie, independenţa şi imparţialitatea organelor de urmărire penală, blocarea, sechestrarea şi confiscarea bunurilor, repararea prejudiciilor etc.
Totodată, Efim Obreja propune de a introduce în proiect măsura „Elaborarea şi adoptarea legii privind modificarea şi completarea Legii privind partidele politice”. Potrivit lui, acest lucru este necesar pentru delimitarea clară a finanţării partidelor politice de finanţarea campaniilor electorale şi finanţarea activităţilor politice ale reprezentanţilor aleşi; reglementarea donaţiilor (în special limitele donaţiilor) în conformitate cu principiile donaţiilor prevăzute de Recomandările Consiliului Europei; excluderea interdicţiei finanţării partidelor politice de către cetăţenii R. Moldova aflaţi în străinătate; completarea compartimentului ce ţine de asigurarea transparenţei finanţării partidelor politice şi campaniilor electorale, supravegherii finanţării partidelor politice şi campaniilor electorale; contestării ş.a. De asemenea, se propune modificarea şi completarea Codului penal cu normele privind răspunderea pentru actele de corupţie în conformitate cu Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei şi Convenţiei penale cu privire la corupţie.
Expertul consideră că instituţiile responsabile de realizarea acestor măsuri ar putea fi Ministerul Justiţiei şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.
