Transparency International Moldova (TI-Moldova) își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că, în ajunul încheierii actualei sesiuni parlamentare, guvernanții au readus în agenda actelor legislative două idei mai vechi, blocate anterior printr-un efort comun al societății civile și partenerilor de dezvoltare: amnistia capitalurilor și de-criminalizarea infracțiunilor de ordin economic și financiar. Organizația cere autorităților să stopeze promovarea și examinarea proiectelor de legi care afectează interesul public și urgentarea investigațiilor fraudelor bancare și aplicarea procedurilor ce se impun, inclusiv pe plan extern, pentru securitizarea și asigurarea recuperărilor ulterioare, transmite IPN cu referire la un apel public al organizației.
Potrivit TI-Moldova, inițiativele enunțate au fost atașate procesului de modificare a legislației fiscal-bugetară și umbrite de intențiile aparente ale guvernanților de a reduce povara fiscală asupra populației și agenților economici. „De rând cu aceste proiecte de legi care periclitează procesul de investigare și recuperare a mijloacelor extrase din sectorul bancar al Republicii Moldova, inclusiv din BNM, precum și creează oportunități de legalizare a acestor mijloace în beneficiul persoanelor implicate direct și indirect în scheme frauduloase, guvernanții au pe rol și alte proiecte în detrimentul interesului public”. TI-Moldova a aflat recent și despre existenta unui proiect ce tine de modificarea Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei, proiect care nu a fost făcut public așa cum o cer rigorile transparenței decizionale.
Potrivit documentului, modificările vin să ofere în exces protecție, siguranță și compensații responsabililor din cadrul BNM de supravegherea și gestionarea domeniului financiar-bancar. De rând cu propunerile BNM de a admite gestionarea acesteia de la distanță, un grup de autori propune protecție angajaților BNM de orice urmărire penală și administrativă pentru „acțiunile sau omisiunea îndeplinirii unor acțiuni în cadrul procedurilor arbitrale la care au fost împuterniciți să participe de BNM”. Totodată, autorii propun oferirea compensațiilor bănești membrilor Comitetului executiv care și-au încetat mandatul, precum și personalului BNM care și-au încheiat raporturile de muncă pentru o perioadă după plecarea din funcție, achitate din fondurile BNM, care, în fond, este o „plată pentru tăcere”, menționează TI-Moldova.
Potrivit organizației, în cazul adoptării unor astfel de proiecte de către Parlament, sunt iminente o serie de riscuri: legiferarea impunității persoanelor care au conceput, au realizat, au beneficiat de pe urma fraudelor financiar-bancare, precum și a celor care nu au întreprins măsuri pentru a preveni fraudele, periclitarea investigațiilor, precum și a recuperării ulterioare a mijloacelor extrase fraudulos din sectorul bancar, inclusiv din BNM.
„Atragem atenția organelor de drept, societății și a partenerilor de dezvoltare că Republica Moldova a fost lipsită în 2014 de circa 13% din PIB ca urmare a fraudelor din sistemul bancar. Aceste fonduri lipsă, inclusiv din rezervele BNM, au fost convertite în 2016 de Guvern în datorie internă de stat, iar întreaga povară a fost pusă pe umerii contribuabililor pentru următorii 25 de ani”, se spune în apelul public al organizației.
Transparency International–Moldova menționează că rapoartele de investigație Kroll indică clar aspectele care urmau a fi investigate pentru a crește șansele de recuperare a fondurilor extrase. Autoritățile naționale competente au mimat sau au făcut prea puțin pentru a avea siguranța unor investigații veritabile și șanse de recuperare. În aceste condiții sunt contraindicate și contrare intereselor publice pachetele de acte legislative promovate de autorități, fără discuții publice, pe ascuns, în ajun de vacanța deputaților, contrar recomandărilor anterioare ale partenerilor de dezvoltare și care ar duce la protejarea persoanelor implicate în fraude, în special bancare.
