Ce deficienţe a constatat Curtea de Conturi (CCRM) în timpul misiunilor de audit la autoritățile publice locale (APL); ce măsuri au întreprins APL pentru a realiza recomandările Curţii; cum a apreciat Curtea nivelul de implementare a recomandărilor; ce probleme întâmpină APL în acest proces şi cum ar putea fi ele depăşite? – la aceste și alte întrebări se oferă răspuns în studiul TI-Moldova „Procesul bugetar şi gestionarea patrimoniului public în APL: cum (nu) se implementează recomandările Curţii de Conturi”,  lansat la 21 iunie 2023.

Scopul cercetării este de a analiza mersul implementării recomandărilor CCRM, identifica problemele pe care le întâmpină APL în acest proces şi formula propuneri de remediere a situaţiei. Cercetarea a fost realizată cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei SUA la Chişinău.

TI-Moldova a monitorizat realizarea recomandărilor din 4 hotărâri ale CCRM (HCC)[1] în care s-a atras atenția asupra multiplelor deficienţe/nereguli sistemice care se perpetuează în activitatea APL. Printre acestea: nerespectarea cadrului legal la calcularea și colectarea impozitelor/taxelor locale, efectuarea cheltuielilor, înregistrarea şi administrarea patrimoniului, – impact al cărora este ratarea unor venituri considerabile la bugetele locale, irosirea banilor publici pe achiziţii netransparente şi necompetitive, pierderea proprietăţii publice. Pentru remedierea neregulilor CCRM a emis 83 de recomandări, o parte din ele fiind repetitive.

Rezultatele monitorizării

Măsurile întreprinse de autorități pentru implementarea recomandărilor CCRM. Toate entitățile auditate[2] au oferit informații despre măsurile întreprinse pentru implementarea recomandărilor CCRM, cu toate acestea, calitatea răspunsurilor lasă de dorit, unele din ele fiind superficiale, cu date neconvingătoare sau irelevante sarcinii puse şi fără documente confirmative anexate.

Deși informațiile despre măsurile întreprinse de APL pentru implementarea recomandărilor CCRM urmează a fi publicate pe pagina web a Curții, analiza conținutului paginii web arată că, în profilul unor HCC, informațiile lipsesc. Şi unele documente justificative la care fac referință APL nu sunt plasate pe pagina web a Curţii, eventual din cauza insuficienţei spaţiului pentru stocarea acestora.

Analiza paginilor web ale APL auditate arată că pe ele sunt plasate anumite informații despre realizarea recomandărilor CCRM, acestea fiind insuficiente. Astfel, deși pe paginile web ale primăriilor municipiilor Ungheni, Comrat, Bălţi sunt plasate deciziile consiliilor locale privind examinarea rezultatelor auditurilor și planurile de acţiuni aprobate pentru remedierea abaterilor, pe niciuna din ele n-au fost inserate date despre măsurile concrete de realizare a acestor planuri. Pe pagina web a primăriei Nisporeni nu sunt plasate careva date despre rezultatele auditurilor şi despre măsurile întreprinse pentru remedierea deficienţelor constatate.

Nivelul de implementare a recomandărilor, apreciat de CCRM. Deşi termenele de implementare a recomandărilor CCRM în cazul a trei APL (primăriile Ungheni, Nisporeni şi Comrat) au expirat încă în ianuarie 2022 – cu peste un an în urmă (!), iar în cazul AAPL Bălţi – în aprilie 2023, nivelul de implementare a recomandărilor este foarte jos: în medie, fiind implementate doar circa 16% din recomandări, 24% – implementate parţial şi 60% – neimplementate.[3] Unele APL nu respectă periodicitatea informării Curţii (trimestrială) despre măsurile întreprinse pentru înlăturarea abaterilor. 

Printre cauzele implementării anevoioase a recomandărilor Curții (ca, de altfel, și a problemelor constatate în timpul auditurilor), sunt lipsa controlului intern managerial în APL, responsabilitatea insuficientă a factorilor de decizie, deficitul de cadre și calificarea joasă a acestora. Lacunele din legislația fiscală, lipsa cadrului normativ/metodologic în domeniul financiar-contabil, imperfecțiunea sistemelor informaționale administrate de SFS și ASP, lentețea înregistrării și delimitării patrimoniul public îngreunează, la rândul lor, implementarea recomandărilor Curții.

APL auditate au remarcat că unele recomandari ale Curții poartă caracter general, ambiguu sau sunt destul de complexe, ceea ce crează incertitudini la realizarea lor. Totodată, APL au atras atenția asupra unor probleme rezolvarea cărora depinde de autoritățile centrale, nesoluționarea lor amplificând riscurile pierderii veniturilor la bugetele locale. Au fost remarcate, în speță, imperfecțiunile SIA Cadastrul fiscal 2.0, din cauza cărora obiectele imobile reevaluate sunt introduse în sistem cu o întârziere de până la 22 ani; plăţile achitate la impozitul pe bunurile imobiliare – cu o întâziere de până la 15 zile, ceea ce duce la crearea restanţelor artificiale şi calcularea nemotivată a penalităţilor. Unele APL semnalează că procedura de evaluare/reevaluare a bunurilor imobile, pusă în sarcina ASP, n-a fost efectuată de mulți ani (în cazul construcţiilor locative – 8 ani, garajelor – 16 ani, terenurilor – 12-15 ani).

Reacţia organelor de drept la documentele CCRM expediate pentru examinare şi sesizare. Potrivit CCRM, în aa. 2018-2022, PG şi CNA le-au fost expediate 14 rapoarte/materiale de audit referitoare la suspiciunile de fraudă în activitatea APL, în baza cărora au fost pornite 74 cauze penale, cele mai multe – 68 în baza HCC 39/2018 privind conformitatea gestionării mijloacelor Fondului Ecologic Naţional în 2017.[4] Deşi TI-Moldova a solicitat de la PG şi CNA informaţii despre materialele/rapoartele recepţionate de la CCRM, acestea au oferit date doar despre materialele examinate. Informațiile oferite de CCRM, PG şi CNA referitoare la materialele de audit examinate şi cauzele penale pornite par destul de contradictorii şi sunt dificil de sistematizat. Nici PG, nici CNA n-au indicat numărul dosarelor trimise în instanţă.

Riscurile de fraudă și corupție generate de neraportarea și nesoluționarea conflictelor de interese de către aleșii locali sunt destul de înalte, practic fiecare al doilea act de constatare al inspectorilor de integritate privind încălcarea regimului conflictului de interese fiind emis în privința aleșilor locali.

Recomandări:

• îmbunătățirea comunicării dintre CCRM și APL auditate, fiind utilă elaborarea și aplicarea unui mecanism simplu si explicit, în baza celui prevăzut în Decizia Prim ministrului nr. 39/2020;
• organizarea de către CCRM a unor ateliere de lucru cu reprezentanții APL pentru a-i familiariza cu SIA ”Audit CCRM” și crea abilități de utilizare a acestui sistem;
• antrenarea mai activă a Cancelariei de Stat (CS) în supravegherea implementării recomandărilor CCRM, în special, a celor, implementarea cărora trenează de mult timp (recomandări care vizează MF[5], SFS[6], ASP[7]); 
• îmbunătățirea calității recomandărilor CCRM, evitarea formulărilor vagi și complexe, specificarea unor măsuri concrete care urmează a fi realizate;
• asigurarea accesului societăţii civile şi mass-media la SIA „Audit CCRM” în calitate de simpli utilizatori/vizualizatori externi ai informaţiilor din acest sistem;
• plasarea pe paginile web ale APL, la o rubrică distinctă, a rezultatelor auditurilor CCRM, deciziilor consiliilor locale, planurilor de acțiuni și a măsurilor concrete întreprinse în vederea remedierii abaterilor; 
• organizarea unor întruniri comune ale reprezentanților CCRM, CS, SFS, MF, CALM[8] și APL pentru a discuta problemele de ordin financiar-contabil, de impozitare, etc. și pentru a remedia situația în implementarea recomandărilor Curții;
• instruirea continuă a aleșilor locali la subiecte ce țin de integritate și anticorupție, susținută de ANI și societatea civilă;
• sistematizarea și răspândirea bunelor practici de implementare a recomandarilor CCRM în rândul APL, eventual cu susținerea CALM.

Această activitate a fost realizată în cadrul proiectului „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia donatorului.

*******
DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.