Testamentul lui Nicolae Corlăteanu discutat la Chişinău

01.02.2010 17:39
1280
3 minute(ă)

„Patriarhul lingvisticii moldoveneşti”, Nicolae Corlăteanu, a fost sărbătorit la Chişinău, în cadrul unei conferinţe ştiinţifice cu genericul „Limba – atribut esenţial al identităţii naţionale”. Manifestarea a fost dedicată împlinirii a 95 de ani de la naşterea academicianului Nicolae Corlăteanu şi a avut punct de plecare lansarea volumului „Nicolae Corlăteanu. Testament. Cred în izbânda limbii române”, editat la acest început de an de către Casa Limbii Române „Nichita Stănescu” din Chişinău, transmite Info-Prim Neo. Conferinţa a avut loc la Universitatea de Stat din Moldova în după-amiaza zilei de luni, 1 februarie, pentru că Nicolae Corlăteanu a fost unul dintre fondatorii Facultăţii de Litere a acestei universităţi. „Textele adunate între copertele acestei cărţi reflectă concepţia patriarhului lingvisticii basarabene despre soarta limbii române literare la est de Prut, autorul oferind argumente concludente în favoarea denumirii corecte a limbii noastre, precum şi referitor la ameliorarea climatului din R. Moldova”, scrie în prefaţa volumului directorul Casei Limbii Române şi redactorul-şef al revistei „Limba Română”, Alexandru Bantoş, editorul şi coordonatorul cărţii. Profesorul Nicolae Mătcaş, ex-ministru al ştiinţei şi învăţământului, a spus că antologia despre Nicolae Corlăteanu conţine tot ceea ce savantul a acumulat toată viaţa sa, tot ce nu a putut să spună, decât printre rânduri. „Aici se explică ce este limba literară pentru Basarabia, de ce limbii acesteia trebuie să i se spună limbă română şi nu altfel, de ce definiţia aceasta trebuie să intre în Constituţia R. Moldova, să ne unească, nu să ne dezbine”, a spus Nicolae Mătcaş. Istoricul şi criticul literar de la Huşi, Theodor Codreanu, a mărturisit că pentru el Testamentul lui Corlăteanu este egal cu cel al lui Mihai Eminescu şi al lui Grigore Vieru, pentru că toate se referă la destinul limbii române. „Înţelepciunea lui Corlăteanu ajunge la adevărul eminescian că limba ar fi stăpâna noastră. Încă mai avem de învăţat multe, pentru că după cum scrie Nicolae Corlăteanu, problema limbii încă nu s-a rezolvat din punct de vedere istoric”, a menţionat Theodor Codreanu. Prezent la conferinţă, prim-vicepremierul R. Moldova, Ion Negrei, a declarat că omagierea înaintaşilor este un simbol al însănătoţirii identităţii neamului. Totodată, oficialul a menţionat că această criză identitară generează probleme strategice în parcursul european al R. Moldova, precum şi în procesul de constituire politică şi culturală. Ministrul Educaţiei, Leonid Bujor, a declarat că alianţa aflată la guvernare are ultima şansă să rezolve problem limbii şi a promis că politicienii nu vor ezita de această dată. Volumul antologic prezentat este parte a unui program editorial iniţiat de Casa Limbii Române şi revista „Limba Română” şi are drept scop punerea în circuit a celor mai valoroase lucrări în care reprezentanţii de seamă ai ştiinţei şi culturii basarabene au abordat probleme majore ale spiritualităţii: identitate şi unitate românească, istorie şi conştiinţă naţională, alfabet, limbă etc.