Obiectivele Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) nu ar trebui sa fie unilaterale, ţintind doar problema deflaţiei/inflaţiei, ci ar trebui să aspire şi la alte obiective-ţintă nu mai puţin importante pentru economia R.Moldova, cum ar fi stabilitatea şi creşterea economică şi reducerea şomajului. Toate aceste obiective trebuie sa fie în echilibru şi trebuie evitat accentul doar pe unul dintre ele, a declarat pentru Info-Prim Neo directorul portalului Financial Brains, Dr. Sveatoslav Mihalache, în legătură cu obiectivele BNM enunţate marţi, 19 ianuarie.
La conferinţa de presa de ieri, guvernatorul BNM Dorin Drăguţanu a declarat că obiectivul de baza al BNM este stabilitatea preţurilor, adică o inflaţie de 5% ±1%.
Sveatoslav Mihalache remarcă că în ultima perioadă preţurile la produsele de larg consum au început să crească semnificativ. Banca Naţională a Moldovei dispune de instrumentele necesare pentru menţinerea preţurilor când acestea „galopează”, de exemplu prin majorarea dobânzii de bază sau prin majorarea rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale la BNM.
„Timp de o lună BNM ne tot vorbeşte de problema deflaţiei din ţară, dar această problemă apare în ţari industrializate care produc bunuri şi nu trebuie să uităm că la majoritatea produselor care se comercializează în R. Moldova preţurile sunt mai ridicate în comparaţie cu ţările vecine. În plus, timp de 9 ani R. Moldova a exportat forţă de muncă, a produs vin, care se vinde anevoios atât în ţară cât şi peste hotare, şi hârtie igienică”, comentează Mihalache.
Prin intervenţiile directe efectuate pe piaţa valutara interna, prin cumpărarea USD contra lei în luna decembrie 2009, BNM a atins scopul propus. A avut de câştigat bugetul statului: din cauza devalorizării monedei naţionale, importatorii erau nevoiţi să plătească mai mult, în monedă naţională, taxele vamale. În acelaşi timp, importatorii au achitat în bugetul statului un TVA mai ridicat în MDL comparativ cu luna noiembrie.
Însă din cauza devalorizării monedei naţionale, măririi TVA şi a taxelor vamale în MDL, importatorii au pus toată greutatea pe umerii consumatorului final prin mărirea preţurilor. Dar preţurile au crescut nu doar la produsele importate, ci şi la produsele autohtone, observă Mihalache.
Acum suntem în pragul scumpirii surselor energetice, care vor provoca alte scumpiri la produsele de baza, precum a anticipat Ministrul Economiei Valeriu Lazar.
„Aici apare o întrebare. Oare BNM va începe să majoreze rata dobânzii de bază ca să evite creştrea inflaţiei, sau va majora rezervele obligatorii ale băncilor comerciale?”, spune Sveatoslav Mihalache.
El considera ca ambele metode de mai sus vor avea efecte negative pentru ţară în perioada de criza. Prima metodă va duce la scumpirea creditelor, ceea ce va avea un impact negativ asupra agenţilor economici şi nivelului de consum al populaţiei. A doua metodă va duce la micşorarea lichidităţilor atât pe piaţa financiară, care la noi este încă în fază embrionară, cât şi pe cea reala.
„Atât autorităţile BNM cât şi actualul Guvern nu ar trebui să uite de majoritatea populaţiei, care este în prag de sărăcie. Păturile vulnerabile vor avea de suferit cel mai mult. Pentru a evita creşterea nemulţumirilor în rândurile populaţiei, BNM şi Guvernul trebuie să-şi consolideze forţele pentru a asigura stabilitatea economică nu doar cu ajutorul instrumentelor monetare, dar şi prin reforme structurale”, spune directorul Financial Brains.
„BNM şi Guvernul trebuie să inţeleagă că prin devalorizarea monedei naţionale s-a format un efect pozitiv de scurtă durată pentru bugetul de stat. Dacă e să analizăm pe termen lung, se va forma un cerc vicios pentru bugetul statului – din cauza scumpirilor produse în lanţ şi veniturilor rămase la acelaşi nivel, puterea de cumpărare a populaţiei va scădea considerabil, indiferent dacă economiile au fost deţinute în monedă natională sau valută. Acest lucru va afecta vânzările, rezultând intrări mai mici în bugetul statului.”
Din aceaste motive, echipa Financial Brains propune Guvernului o metodă mai puţin liberală, dar necesară în perioada de criză, dar şi pentru calmarea spiritelor. Metoda constă în stabilirea adaosului comercial pentru toate produsele importate în ţară în mărime de 25-35% de la devamare până la consumatorul final. Această măsura, în opinia lui Sveatoslav Mihalache, va avea efecte pozitive atât pe termen lung cât şi pe o perioadă mai scurtă de timp.
Efectele pozitive pentru buget şi economie în general sunt:
1. Eliminarea evaziunii vamale. Importatorilor nu va fi convenabil să micşoreze preturile declarate în vamă;
2. Stabilitatea preţurilor va ajuta BNM să controleze starea inflaţionistă şi să limiteze necesitatea intervenţiilor pe piaţa monetara internă (prin mărirea/micşorarea dobânzii de bază);
3. Menţinerea capacităţii de cumpărare a populaţiei;
4. Menţinerea volumului vânzărilor;
5. Echilibrarea diferenţelor dintre păturile sociale;
6. Rediricţionarea agenţilor economici către activitatea de producţie internă.
