Deshidratarea nămolului prin metoda „Geotube” se dovedeşte eficientă, susţine furnizorul de apă din municipiul Chişinău. Utilizarea acestei metode a permis micşorarea suprafeţei utilizată pentru depozitarea nămolului de la 27,7 până la 3,65 hectare, în timp ce eliminarea în atmosferă a gazelor toxice (hidrogen sulfurat) de pe suprafaţa unui hectar s-a micşorat de la 0,530 până la 0,085 tone pe an, iar a metanului de la 5 până la 3,6 tone pe parcursul unui an, notează SA „Apă-Canal Chişinău” într-un comunicat de presă citat de IPN.
Furnizorul menţionează că utilizarea metodei „Geotube” are şi alte priorităţi, cum ar fi posibilitatea de a folosi nămolul în agricultură în calitate de fertilizant, lipsa contactului uman cu atmosfera toxică a terenurilor de uscare a nămolului. Nămolul prelucrat cu soluţia de floculant se deshidratează foarte uşor, ceea ce permite micşorarea timpului pentru a-l transforma în fertilizant, fără a admite emanarea în atmosferă a mirosului neplăcut.
Specialiştii de la „Apă-Canal Chişinău” fac investigaţii ce au drept scop perfecţionarea proectului „Geotube”. Se încearcă reglementarea concentraţiei apoase a floculantului, schimbarea altor factori cum ar fi turbulenţa soluţiilor de floculant, presiunea utilizată la amestecarea ingredientelor, schimbări de temperatură, formarea floculelor şi adezivitatea ţesutului sacilor.
Proiectul de intensificare a procesării nămolului prin utilizarea sacilor speciali – geotube este aplicat la Chişinău din anul 2008. Până atunci nămolul se usca pe platforme deschise.
