Ţările Uniunii Europene sunt exemple de urmat în promovarea dezvoltării la nivel local. Există poveşti de mare succes în multe ţări europene, în care în 10 sau 20 de ani regiuni altădată sărace ori rămase în urmă au fost transformate în bine prin investiţii în infrastructură, în micile ferme ţărăneşti, în mica industrie locală, în educaţie şi cultură. Declaraţia a fost făcută de ministru al dezvoltării regionale şi construcţiilor, Vasile Bâtca, într-un interviu pentru IPN.
Potrivit ministrului, 25 de ani de Independenţă reprezintă o aniversare importantă pentru ţară şi este important să ne exprimăm mândria naţională şi spiritul patriotic, e important să ne bucurăm împreună cu concetăţenii noştri.
Oficialul consideră că procesul de concentrare a instituţiilor şi a activităţilor în municipiul Chişinău nu este unul nou. Chişinăul s-a dezvoltat constant în ultimele decenii, iar declararea Independenţei a fost un factor stimulativ, care a crescut importanţa Chişinăului. Pe de altă parte, din 1990 încoace nu s-a reuşit menţinerea potenţialului economic în multe localităţile rurale, în unele centre raionale.
„Totuşi, pentru a asigura o dezvoltare echilibrată a regiunilor de dezvoltare şi în speţă a oraşelor/centre raionale, încă în anul 2012 în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor a fost elaborată o analiză intitulată: „Dezvoltare urbană echilibrată în Republica Moldova”. În rezultat, s-au identificat şase oraşe cu capacităţi sporite de dezvoltare – aşa numitele „oraşe poli de creştere”. Azi, în comun cu Biroul Naţional de Statistică, suntem în proces de revizuire a acelei analize, după care vom purcede la elaborarea unui program de dezvoltare a oraşelor”, a declarat ministrul.
Totodată, Vasile Bâtcă a afirmat că deja există o nouă Strategie Naţională de Dezvoltare Regională pentru anii 2016-2020, în cadrul căreia urmează a fi realizate un şir de proiecte de infrastructură şi de dezvoltare a serviciilor sociale, inclusiv proiecte de dezvoltare economică (prin construcţia infrastructurii de afaceri şi dezvoltare) şi de promovare a turismului.
Ministrul apreciază înalt felul de a fi al oamenilor Moldovei pe care în califică drept oameni gospodari, harnici și primitori. „Moldovenii au aceste calități, e important însă să le punem în valoare mult mai bine. Avem de meditat cu toții că într-o țară cu oameni gospodari există totuși un nivel ridicat de sărăcie comparativ cu țările europene.