Ţările Baltice demonstrează solidaritate în chestiunea extrădării fostului ofiţer al kgb-ului sovietic

Miniştrii de externe ai Lituaniei, Letoniei şi Estoniei au adresat un mesaj comun Comisiei Europene şi Comisarului pentru problemele justiţiei Viviane Reding în legătură cu decizia Austriei de a-l elibera pe cetăţeanul Federaţiei Ruse, Mihail Golovatov, bănuit în dosarul privind crimele din 13 ianuarie 1991, notează Info-Prim Neo citând comunicatul ministerului lituanian de Externe. În mesajul adresat marţi, 19 iulie, se menţionează că graba cu care autorităţile Austriei au abordat chestiunea eliberării influenţează negativ colaborarea dintre ţările UE în domeniul penal şi încalcă principiul solidarităţii europene. „Accentuăm că un mandat de arestare european este un instrument al UE, bazat pe încredere reciprocă şi urmează să fie folosit eficient în practică în scopul reţinerii persoanelor, în special a celor ce au legătură cu crime de război şi crime împotriva umanităţii”, se spune în mesaj. Luni, 18 iulie Ministerul Afacerilor Externe al Lituaniei a înmânat o notă Austriei prin care cere explicaţii în raport cu eliberarea de către această ţară a unei persoane bănuite că ar fi implicată în evenimentele tragice din 13 ianuarie 1991 din jurul Telecentrului din Vilnius. Potrivit presei internaţionale, şi Letonia, şi Estonia au înaintat Austriei note similare. Ministrul de externe al Estoniei, Urmas Paet, a apreciat drept „o surpriză proastă” faptul că bănuitul a fost eliberat în mai puţin de 24 de ore. Este important ca mandatul de arest emis de Lituania să rămână valabil, ca această persoană să poată fi arestată şi anchetată. Dacă în privinţa omului există bănuieli serioase că ar fi comis crime în Vilnius, soldate cu 14 morţi, el trebuie să compară în faţa justiţiei”, a spus oficialul estonian. Conform Wikipedia, Mihail Golovatov are 62 de ani şi este căutat pentru implicarea lui în atacul asupra turnului televiziunii din Vilnius, la 13 ianuarie 1991, în timpul unei tentative sovietice împotriva Independenţei Lituaniei. Atacul, desfăşurat de unitatea specială Alpha, condusă de Golovatov, s-a soldat cu 14 morţi şi 700 de răniţi. Potrivit aceleaşi surse, aşa-numitul, ministru securităţii de stat al regiunii transnistrene secesioniste, Vladimir Antiufeev este dat în căutare generală de către autorităţile letone. Aceasta este acuzat că ar fi participat la o tentativă de lovitură de stat împotriva noilor autorităţi ale Letoniei democratice, care s-a soldat cu mulţi morţi, iar în urma eşuării acesteia a fugit la Moscova la 23 august 1991. Antiufeev a fost dat în urmărire generală de către autorităţile letone pentru "crime împotriva statului", fiind acuzat că a participat la o tentativă de lovitură de stat împotriva noilor autorităţi letone.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.