Partidele suveraniste în politica europeană

În lexiconul politic contemporan a apărut un termen relativ nou – partide suveraniste. Descoperim aceste partide autoîntitulate suveraniste pe tot întinsul Europei, îndeosebi în statele Uniunii Europene. La nivel politic european aceste formațiuni s-au coalizat în grupul Patrioții pentru Europa, în componența căruia se evidențiază Reuniunea Națională franceză, FIDESZ maghiar și La Lega italiană. Un alt grup îl constituie Europa Națiunilor Suverane, coalizată în jurul Alternativei pentru Germania (AfD), căreia a încercat să se alinieze partidul românesc SOS al lui Șoșoacă, dar a fost refuzat. Al treilea grup îl constituie Conservatorii și Reformiștii Europeni, la care a aderat partidul AUR din România. Trebuie de menționat că după alegerile europarlamentare, coaliția Conservatorii și Reformiștii a devenit al treilea grup ca mărime în Parlamentul European, iar împreună cu celelalte două formațiuni alcătuiesc cel mai redutabil bloc suveranist care a existat vreodată în politica europeană.

Doctrina suveranistă îmbrățișată de un număr de partide europene este un produs ideologic de proveniență recentă, iar teoria politică, deocamdată, doar schițează matricea teoretică, care ar putea îngloba aceste formațiuni ca un corp comun cu atitudini și trăsături politice convergente, chir și în pofida existenței diferențelor substanțiale dintre aceste partide pe anumite domenii. Totuși, la această etapă, teoria politică evidențiază câteva trăsături comune incontestabile pentru partidele suveraniste. Prima și esențiala trăsătură ține de poziționarea suveraniștilor în adversari declarați ai proceselor de integrare politică a statelor din interiorul UE. Cu alte cuvinte, suveraniști se opun tendințelor de transformare a actualei structuri confederale UE într-o federație a statelor europene cu politică externă și de apărare comună și cu reguli federale obligatorii pentru toate statele membre. Pentru suveraniști, idealul politic îl constituie o Europă a națiunilor, în care statele suverane își păstreze autoritatea asupra celor mai importante atribute ale puterii.

Suveraniștii, adversari ai economiei capitaliste

În plan economic partidele suveraniste, cu anumite nuanțe între ele, se poziționează în adversari al economiei liberale și cer reluarea controlului statului asupra politicilor economice naționale. Ele contestă principiul economic liberei circulației a bunurilor și mărfurilor, cer instaurarea economiei centralizate cu redistribuirea avuției naționale, care a fost patentată în istorie de regimurile comuniste și fasciste. În ultima instanță, adepții actualului curent suveranist admit aplicarea procedurilor de naționalizare, în special ale companiilor care fac parte din multinaționale. Ei pledează cauza renașterii economiilor naționale suverane, în contrasens cu procesele economice de globalizare, în condițiile când statul trebuie să joace un rol central în economie, deoarece doar statul poate reda dimensiunea „națională”, „suverană” a economiei. De fapt, suveraniștii se poziționează în adversari ai economiei capitaliste, care, prin esența sa, alimentează existența regimurilor politice ale democrației liberale.

Teoriile conspiraționiste și caracteristicile partidelor suveraniste

În plan geopolitic, partidele suveraniste se poziționează ca fiind adepți ai teoriei conspiraționiste privind pericolul ștergerii granițelor naționale, prin instaurarea unui guvern mondial. În redacția suveraniștilor, centrul acestei conspirații ar fi Statele Unite ale Americii, care, chipurile, i-au transformat pe liderii europeni în personaje obediente acestor planuri. Pentru împărtășirea acestei teorii conspiraționiste, partidele suveraniste sunt și antiamericane.

Pe de altă parte, antiamericanismul suveraniștilor alimentează din abundență sentimentele rusofile, caracteristice acestor partide, iar prin extensie și atitudini pronunțate anti-ucrainene. Poate, cu excepția partidului Fratelli d'Italia, care și-a declarat ferm sprijinul față de Ucraina, toate partidele suveraniste se pronunță, din diverse motive, împotriva suportului occidental pentru Ucraina agresată de Rusia lui Putin. Liderii acestor partide de la AUR, SOS Șoșoacă și Călin Georgescu în România și până la FIDESZ-ul lui Viktor Orbán în Ungaria sau Reuniunea Națională a lui Marine Le Pen în Franța, sau La Lega lui Mateo Salvini în Italia, toți îl apreciază pe Vladimir Putin ca pe un exemplu de promotor al politicilor suveraniste, iar din acest motiv caută să strângă legăturile cu Moscova, în același timp vor să le restrângă pe cele cu SUA.

Dragostea nețărmurită a suveraniștilor europeni pentru actualul lider de la Kremlin a fost explicată de dezvăluirile din presă, care au fixat faptul că majoritatea partidelor suveraniste se află pe statele de plată ale Moscovei. Astfel, presa germană a scos la lumină legăturile financiare dintre partidul AfD și Rusia, ultima a finanțat generos, direct și indirect, partidul german de extremă dreapta. Despre Marine Le Pen se știe demult că a primit în 2017, înainte de alegerile prezidențiale, un împrumut de nouă milioane de euro de la o bancă rusească, asociată Kremlinului. În Italia, o publicație a scos la lumină o afacere în care a fost implicat liderul La Lega și fostul ministru de Interne, Matteo Salvini, afacere în care rușii ar fi trebuit să vândă petrol în valoare de 1,5 miliarde de dolari companiei italiene ENI, iar mai multe milioane din această afacere urmau să fie deturnate către La Lega.

În primăvara anului curent, serviciile de informații cehe și belgiene au descoperit că un număr nedeterminat de europarlamentari au fost plătiți de ruși să apere interesele rusești în plenul Parlamentului European și să facă propagandă pro-rusă. Nu a fost dezvăluită amploarea acestei „operațiuni”, despre câți europarlamentari este vorba și cine sunt aceștia, dar s-a precizat că printre ei se află germani, francezi, olandezi și chiar danezi.

Impactul retoricii suveraniste asupra Republicii Moldova

Pentru Republica Moldova, ascensiunea așa-zișilor suveraniști europeni și îndeosebi celor din România, reprezintă un real pericol politic, fiindcă afectează perspectivele integrării europene. Retorica suveranistă anti-UE și simpatiile afișate pentru regimurile autoritare, inclusiv pentru cel din Rusia, stimulează opinia publică moldovenească spre reorientarea geopolitică, îndepărtând-o de UE și apropiind-o de sfere de influență alternative, ceea ce ar afecta ireversibil aspirațiile europene ale Moldovei.

Curentele suveraniste exploatează nemulțumirile cetățenilor față de condițiile economice sau sociale, pentru a alimenta scepticismul față de UE. Într-o societate precum cea din Republica Moldova, unde mai există un echilibru fragil între susținătorii integrării europene și cei de orientare pro-estică, această influență ar putea schimba percepția publică și, implicit, direcția strategică de dezvoltare a statului.

Integrarea Moldovei în UE depinde și de sprijinul țărilor membre. Suveraniștii din statele europene ar putea diminua acest sprijin, prin opoziția lor față de extinderea UE. Exemplele unor țări precum Ungaria, care pun adesea sub semnul întrebării deciziile comune ale UE, ar putea crea obstacole suplimentare pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

Curentele suveraniste sunt sprijinite și, nu rareori, manipulate de actori externi, care doresc destabilizarea Uniunii Europene. Recent a fost desecretizat un document al Ministerului de Interne român, care arată că în campania electorală din România a fost identificat un tipar de folosire a rețelelor de socializare similar celui operat la nivelul Ucrainei în perioada premergătoare inițierii agresiunii de către Federația Rusă împotriva acestui stat. Mai concret, în documentul desecretizat s-a constatat că campania informațională „Echilibru și verticalitate”, aplicată de „suveraniștii” români în actuala campanie electorală din România, este identică cu campania „Frate lângă Frate”, derulată de Federația Rusă în Ucraina.

Pentru Republica Moldova, care la rândul său resimte practicile criminale de deformare a democrației electorale, prin procedeele de corupere politică, operată de gruparea ȘOR și susținută de la Moscova, dominația curentului suveranist prezintă un risc major, deoarece poate întârzia sau chiar opri procesul de integrare în UE. Pentru a preveni aceste pericole, este esențial ca liderii politici și societatea civilă să promoveze în mod activ beneficiile apropierii de UE, să contracareze dezinformarea și să se angajeze ferm în implementarea reformelor conforme acquis-lui comunitar.