De patru ani, Uniunea Europeană, împreună cu toți subiecții implicați în învățământul tehnic din Republica Moldova, lucrează pentru a îmbunătăți capacitățile actorilor din domeniu și a determina dacă cursurile care se predau sunt sau nu relevante pentru piața muncii. „Știm că Moldova este în proces de modernizare și sunt așteptări din partea profesorilor, elevilor, angajatorilor, dar și a potențialilor investi”, a remarcat Aneil Singh, șeful Secției operațiuni a Delegației UE, în cadrul unei conferințe desfășurate la 13 decembrie. Potrivit lui Aneil Singh, dacă anterior accentul se punea pe formarea profesională în școală, acum se pune accentul pe formarea directă la angajator, la locul de muncă, transmite IPN.
În cadrul proiectului UE „Asistență tehnică pentru domeniul învățământ și formare profesională în Republica Moldova”, lansat în 2014, au fost stabilite platforme de dialog între piața muncii și instituțiile de învățământ în construcții, transport, agricultură și industrie alimentară, IT etc. Au fost create centre de excelență, care au fost dotate cu table digitale și echipamente moderne. În perspectivă se urmărește dotarea bazei tehnico-materiale a instituțiilor de învățământ profesional-tehnic, adaptarea materialelor didactice la cererea pieței muncii, punere în practică a noii formule de finanțare per cost de elev și cost de program, dar și promovarea noilor profesii.
Tinerii care învață în instituțiile de învățământ profesional-tehnic spun că și-ar dori să aibă acces la mai multe surse de obținere a cunoștințelor. Astăzi sunt nevoiți să învețe din materiale didactice în altă limbă, unele încă din perioada sovietică, și să exerseze în laboratoare prost echipate sau cu utilaje învechite.
Lilian Merla, reprezentantul Consiliului Național al Elevilor din Călărași, spune că mai mulți elevi aleg să facă școala profesională deoarece profesia pe care o obțin îi ajută mai repede să devină independenți și mai repede să-și găsească un loc de muncă. „Noi vrem ca în școlile profesionale să reușim să dăm și examenele de BAC, dar pentru aceasta orele trebuie să fie completate cu studiile liceale, iar dacă materialele didactice sunt din perioada sovietică și sunt în limba rusă, trecerea este mai grea”, a spus Lilian Merla.
Emilia Carauș face design vestimentar la Centrul de Excelență în Industria Ușoară. În instituția în care învață există ateliere, dar nu toate sunt dotate cu utilajul necesar. „Mi-aș dori să am o varietate mai mare de manuale și căi de a obține cunoștințe, din care să pot alege”, a menționat tânăra.
Șeful Direcției învățământ profesional tehnic din cadrul Ministerului Educației Culturii și Cercetării, Silviu Gîncu, a declarat că s-a reușit, în colaborare cu UE, derularea mai multor inițiative în domeniu. Printre acestea este și reorganizarea instituțiilor: au fost închise peste 20 de instituții și instituite zece Centre de Excelență. Un alt element de reformă este oferta educațională, elaborarea curriculumului și instruirea profesorilor despre cum ar trebui implementat acest curriculumul. De asemenea, a fot lansat Consiliul Național al Tinerilor, prin care elevul este prezent în deciziile care se iau la nivel de instituție.
Proiectul este finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de un consorțiu condus de compania germană GOPA Consultans Worldwide, cu un buget de peste 3,6 milioane de euro.
