Chiar dacă calitatea guvernării din Moldova este identică sau chiar inferioară celei din Georgia, cetățenii moldoveni sunt mai rezervați în ceea ce privește inițierea protestelor sociale, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.

Politologul amintește că principalul motiv al protestelor în 2017 a fost înlocuirea votului proporțional cu cel mixt, în afara vreunui consens general între forțele politice și în societate și cu ignorarea recomandărilor partenerilor europeni.

De asemenea, el menționează că cele mai semnificative proteste sociale, care au cuprins și etapa negocierilor între cetățeni și autorități, au fost cele determinate de stocarea deșeurilor menajere în satul Țânțăreni.

Cu toate acestea, în opinia lui Dionis Cenușa, principalii actori non-politici care reacționează la abuzurile guvernării sunt reprezentanți de către organizațiile din sectorul non-guvernamental, a căror funcționare depinde în mare parte de finanțarea externă.

Pe de o parte, aceasta oferă pârghii limitate de impact asupra guvernării. Dacă îngrijorările societății civile nu ar fi preluate de către UE și alți parteneri externi, explică Dionis Cenușa, atunci guvernarea le-ar fi ignorat cu desăvârșire.

Pe de altă parte, presiunea cumulată a societății civile și instituțiilor europene deși poate influența comportamentul guvernării (cazul tentativei de a decriminaliza crimele economice), la fel, are și efecte adverse, cum ar fi dezvățarea cetățenilor de instinctele cetățeniei active, vizibilă în cazul georgienilor, opinează politologul.

El enumeră trei motive principale care contribuie la păstrarea unui grad redus de manifestare civilă a moldovenilor, în alte cazuri decât protestele cu caracter politic.

În primul rând, persistă o tendință înaltă de migrație în rândul populației, atât pentru o perioadă nedeterminată, cât și pentru totdeauna. Odată ce plecarea din țară constituie o alternativă, atunci dispare necesitatea și stimulentul de a reacționa și a preveni (in)acțiunile nefavorabile ale autorităților, scrie politologul.

În al doilea rând, pasivitatea moldovenilor rezultă din posibilitatea relativ ieftină și rapidă de a obține pașapoartele țărilor europene ( România, Bulgaria). Acest lucru nu doar facilitează emigrarea, dar și creează o agendă alternativă pentru cetățenii moldoveni, subliniază Dionis Cenușa.

Cel de-al treilea aspect evidențiat de către politolog este lipsa unei experiențe pozitive. Spre deosebire de georgieni, care au în spate Revoluția Rozelor, precum și mai multe proteste sociale cu cedări clare din partea guvernării, moldovenii au protestele din aprilie 2009, finalizate cu intimidarea și persecutarea protestatarilor și foarte puține acțiuni de reabilitare a victimelor persecutărilor.

Condiționalitatea utilizată de către UE este benefică pentru transformarea țării, dar ea nu trebuie să substituie în niciun caz capacitatea colectivă internă a societății moldovenești de a îmbunătăți de sine stătător relațiile dintre stat și cetățeni, concluzionează Dionis Cenușa.