„Suntem consternaţi de decizia Moldovei de a introduce vize pentru cetăţenii români”, a declarat Comisarul Uniunii Europene, Benita Ferrero-Waldner, la o coferinţă de presă în Bruxelles despre implementarea politicii de vecinătate. Moldova implementează un plan de acţiuni în cadrul acestei politici şi a elaborat deja un nou acord cu UE, care urmează să fie semnat în lunile apropiate cu miniştrii de externe ai celor 27 de ţări membre UE, transmite Info-Prim Neo. Conferinţa a fost transmisă şi pentru jurnalişti moldoveni de către Delegaţia Comisiei Europene în Moldova, după care, oficali UE au răspuns la întrebări. Gunnar Wiegand, director pentru Europa de Est, Cacucazul de Sud şi Asia Centrală, din cadrul Comisiei Europene, a spus că oficialii moldoveni insistă anume asupra simplificării regimului de vize cu ţările UE. Din această cauză el consideră că Moldova şi România ar trebui să ajungă cât mai repede la o înţelegere în problema vizelor. Parlamentul moldovean a abolit vizele pentru cetăţenii UE în 2007, dar guvernul le-a introdus doar pentru un singur membru UE – România – după ce preşedintele Vladimir Voronin a acuzat această ţară de organizarea demonstraţiilor din 7 aprilie, 2009. Moldova este una din două ţări în care Uniunea Europeană implementează proiecte-pilot de acordare a vizelor pentru unele din ţările membre. Acest proiect este considerat drept un succes în planul de acţiuni Moldova-UE în 2008, a declarat şeful Delegaţiei Comisiei Europene în Moldova, Cesare De Montis. Alte succese au fost înregistrate în „soluţionarea conflictului transnistrean” (UE ajută Moldova şi Ucraina să contracareze contrabanda pe segmentul transnistrean – n.r.), progresul economic din 2008, până la criza financiară globală. Comerţul bilateral s-a ridicat anul trecut la 2,3 miliarde de euro, plasând UE pe primul loc printre partenerii comerciali ai Moldovei. Între timp, UE a acordat R. Moldova ajutoare sub formă de granturi în suma de 100 mln de euro anul trecut. Printre domeniile în care s-au înregistrat „progrese insuficiente”, Cesare De Montis a evidenţiat „marea problemă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, cărora le-am acordat o atenţie deosebită, de vreme ce 2008 a fost un an preelectoral”. UE este de asemenea îngrijorată de ridicarea plafonului electoral pentru a intra în parlament până la 6%, de interzicerea dublei cetăţenii pentru funcţionarii publici şi de climatul de afaceri „care nu este întru totul satisfăcător pentru a face Moldova o ţară atractivă”. În aceleaşi context, UE este îngrijorată că nu toţi concurenţii electorali au avut suficient acces la radio şi televiziune. La 7 mai, la Praga, UE doreşte să lanseze Parteneriatul estic, „care nu este o ligă şi nici o alianţă, este un cadru prin care UE doreşte să aprofundeze relaţiile cu partenerii din est”, a spus Gunnar Wiegand. Întrebat ce doreşte UE în locul banilor pe care îi acordă Moldovei, Gunnar Wiegand a spus că UE vrea „transformarea Moldovei într-o ţară atractivă din care tinerii să nu dorească să plece”.