Summitul de la Vilnius este, indiscutabil, un succes pentru Republica Moldova, care a parafat acolo Acordul de Asociere cu UE. Un succes mai ales al politicii externe, dar şi un exemplu de mobilizare pe intern – la nivelul clasei politice şi a instituţiilor – care demonstrează că atunci când există voinţă politică nu este imposibil ca lucrurile să se mişte înainte într-un ritm destul de accelerat. De această părere este expertul Asociaţiei pentru Politică Externă, Lina Grâu.
„Se poate spune că Republica Moldova a intrat într-o nouă fază a relaţiilor sale cu UE. Mai ales pe fundalul eşecului Ucrainei, care a renunţat în ajunul summitului la semnarea Acordului de Asociere cu UE, Republica Moldova are şanse clare de a deveni beneficiarul cel mare al programului Parteneriatului Estic, obţinând, pas cu pas, în câţiva ani, perspectiva de aderare. Iar primul pas pe acest parcurs a fost făcut prin parafarea Acordului de Asociere cu UE. Ceea ce nu înseamnă că restul parcursului va fi uşor şi fără sincope”, a declarat expertul pentru IPN.
Lina Grâu spune că riscuri mari, dacă nu de deturnare, cel puţin de încetinire a evoluţiilor europene ale Chişinăului vin pe extern din Est. Odată ce a obţinut o „victorie răsunătoare” în Ucraina, Moscova va încerca să-şi aplice „metodologia” şi în Republica Moldova. Şi dacă pârghia şantajului deschis şi a presiunilor economice aplicate lui Victor Ianukovici (preşedintele Ucrainei - n.r.) ar putea să nu fie la fel de eficientă în cazul actualilor lideri de la Chişinău, Rusia va scoate de la naftalină alte scule din dotare, lovind în alte puncte sensibile – datoria Tiraspolului la gaze, embargourile la exporturi, deportarea muncitorilor moldoveni şi „copilul preferat” – separatismul în regiunea transnistreană şi autonomia găgăuză.
În paralel, şi tot în strânsă legătură cu interesele geopolitice ale Rusiei, opoziţia comunistă va încerca să recâştige puterea în Republica Moldova, în cadrul alegerilor parlamentare care vor avea loc peste exact un an. Aceasta va pune accent pe votul de protest al unei populaţii sărăcite şi dezamăgite de o clasă politică democratică ce a greşit mai mult decât putea fi acceptat, care a provocat tensiuni în societate pe motiv de certuri personale şi a preferat să nu comunice cu societatea pe subiectul integrării europene, făcând din acesta un apanaj exclusiv al elitelor.
„Astfel, viitorul european al Republicii Moldova depinde, de fapt, de votul cetăţenilor din 30 noiembrie 2014. Şi trebuie să fim conştienţi de faptul că presiunile pentru ca acest vot să fie unul majoritar nostalgic şi pro-comunist vor fi extrem de mari, începând cu perioada imediat următoare. Chiar dacă Republica Moldova va avea în acel moment un Acord de Asociere cu UE, o majoritate comunistă ar putea deturna acest parcurs european sau l-ar putea încetini considerabil”, a spus expertul.
Republica Moldova a fost unul dintre subiectele centrale ale discuţiilor oficiale, dar mai ales a celor informale, din cadrul Summitului de la Vilnius. De rând cu Georgia, Moldova a fost citată în context pozitiv în discursurile tuturor oficialilor europeni. Şi mai ales în contrast cu liderii ucraineni, care au venit la Vilnius pentru a pune noi condiţii, inclusiv financiare, pentru a semna Acordul de Asociere cu UE, Republica Moldova a fost percepută clar drept o speranţă a Parteneriatului Estic.
Liderii occidentali au venit cu mesaje clare de încurajare pentru clasa politică, dar şi pentru cetăţenii Republicii Moldova, pentru care viitorul european poate deveni o certitudine. Nu întâmplător, în ajunul Summitului, Comisia Europeană a recomandat statelor membre să ridice regimul de vize pentru Republica Moldova, pentru ca în mai puţin de un an să putem merge liber în UE.
Totuşi, este fundamental să se înţeleagă, şi acest lucru a fost subliniat de mai mulţi oficiali europeni la Vilnius, că parafarea Acordului de Asociere nu este decât un prim pas, şi nu cel mai greu, pe calea europeană. Iar alte riscuri interne de care se poate poticni Republica Moldova ţin de verticalitatea clasei politice în realizarea reformelor, în combaterea corupţiei, garantarea unei justiţii corecte şi, nu în ultimul rând, în asigurarea unui nivel decent de viaţă pentru oameni.
Lina Grâu spune că clasa politică trebuie să dea dovadă de coeziune şi să facă front comun pentru a face faţă acestor provocări. Ceea ce s-a întâmplat la Vilnius, perioada de pregătire pentru parafare, a demonstrat că se poate. Ţine şi de conştiinţa fiecăruia dintre cetăţeni şi de capacitatea de reacţie şi presiune a societăţii de a nu permite clasei politice să compromită viitorul european.
