Pe parcursul ultimilor ani Banca Mondială (BM) a contribuit în circa 90 de state din lume, inclusiv R. Moldova, la fortificarea bunei guvernări, la îmbunătăţirea administrării finanţelor publice şi la perfecţionarea cadrului legal în domeniul investiţiilor, potrivit unui studiu lansat recent de Grupul Independent de Evaluare (Independent Evaluation Group, IEG), transmite Info-Prim Neo.
Studiul evaluează eficienţa eforturilor BM în domeniul bunei guvernări în perioada anilor 2008-2010, care constituie prima fază de implementare a Strategiei de implicare în aspecte de guvernare şi anticorupţie (Governance and Anticorruption Strategy, GAC) a Grupului Băncii Mondiale.
Potrivit autorilor, raportul de evaluare are drept scop îmbunătăţirea abordării Băncii privind aspectele de guvernare şi anticorupţie şi eficientizarea eforturilor menite să asiste ţările-partenere în dezvoltarea unor state apte şi responsabile care să creeze oportunităţi pentru cei săraci.
***
Republica Moldova, alături de alte cinci state din lume, a servit drept studiu de caz pentru constatările raportului de evaluare al IEG, constatări care sunt valabile şi pentru majoritatea ţărilor în care BM realizează eforturi similare.
Astfel, potrivit raportului, climatul investiţional în unele ţări a fost afectat de anumite blocaje în sectorul public, pe care Banca a căutat să le elimine. Spre exemplu, în R. Moldova, s-a oferit asistenţă pentru îmbunătăţirea activităţii şi administrării unor instituţii publice, mai exact, prin eficientizarea procedurilor de licenţiere şi administrare şi fortificarea organelor principale de control.
La capitolul administrarea finanţelor publice, eforturile Băncii în R. Moldova au cuprins o gamă largă aspecte, inclusiv eficienţa cheltuielilor sectoriale, elaborarea bugetului şi executarea acestuia, automatizarea sistemelor ş.a.. „Din punct de vedere strategic, susţinerea sistemelor de administrare a finanţelor publice a sugerat faptul că Banca urmăreşte mai mult decât protejarea propriilor sale fonduri”, se arată în raport.
De asemenea, având în vedere importanţa transparenţei pentru actorii proaspăt intraţi pe piaţă, eforturile de advocacy ale Băncii pentru o mai mare răspândire a informaţiilor s-au dovedit a fi utile pentru sectorul privat. Aceste eforturi au inclus asistenţă pentru organizaţii independente ale societăţii civile, promovarea actelor în domeniul libertăţii informaţiilor, precum şi încurajarea revizuirii periodice publice a actelor normative existente, un exemplu fiind evaluările impactului regulatoriu în R. Moldova.
Totodată, studiul a indicat că mecanismele consultative între sectorul privat şi guvern trebuie să fie ajustate mai bine la riscurile legate de fenomenul cunoscut drept captură, o formă a corupţiei care implică anumite interese de grup.
Raportul a mai arătat că o antrenare sporită a cetăţenilor şi o coordonare mai bună a iniţiativelor sectoriale a sporit credibilitatea reformelor în unele cazuri, inclusiv în R. Moldova.
***
Concepută în 2007 de şeful de atunci al BM Paul Wolfowitz, Strategia GAC a ajuns astăzi să cuprindă aproape 90 de ţări, triplu faţă de cifra iniţială. Pentru prima etapă de implementare s-au alocat în total 119 milioane de dolari. Strategia se construieşte pe ideea că ţările cu o bună guvernare sunt mai capabile să formuleze politici de dezvoltare, să presteze servicii esenţiale celor săraci şi să reglementeze pieţele.
Studiul de evaluare realizat de IEG a arătat că Banca Mondială a reuşit să utilizeze mai bine propriile instrumente analitice, consolidând astfel eficienţa proiectelor sale în general. De asemenea, Banca s-a bazat într-o mai mare măsură pe statele-partenere, decât pe propriile sisteme, în ceea ce priveşte administrarea resurselor de asistenţă, ajutându-le astfel să devină mai încrezătoare în forţele proprii. Totodată, raportul a subliniat că elaborarea şi executarea strategiei nu s-a ridicat la nivelul propriei „viziuni ambiţioase” a Băncii.
Pentru faza a doua a implementării Strategiei de implicare în aspecte de guvernare şi anticorupţie, evaluatorii au recomandat Băncii, printre altele, să ceară statelor-partenere îmbunătăţiri tangibile şi livrabile în termene concrete de timp, să clarifice poziţia sa privind „toleranţa zero” faţă de corupţie şi se definească rolurile şi responsabilităţile de stabilire a priorităţilor în cadrul Strategiei.
