Tinerii din Moldova care-şi fac studiile peste hotare şi nu au reuşit să revină în ţară pentru Paşti încearcă să-şi creeze o atmosferă „ca acasă” la sute de kilometri de cei dragi, ca să se poată bucura de sărbătoare. [Polonia: Simt dorul de familie mai mult ca oricând] Contactat de Info-Prim Neo, Dorin Galben, student la Academia Umanitară „Aleksander Gieysztor” din Pultusk, Polonia, spune că anul acesta va sărbători alături de noii săi prieteni în mijlocul unei alte ţări. „Este pentru prima dată când nu sărbătoresc Paştile alături de cei dragi. În aşa momente simt dorul de familie mai mult ca oricând şi de bucatele mamei, de glumele surioarei mai mari şi de dorinţa tatei de a mai dormi în dimineaţa Paştilor, când mama insista să ne trezim cu noaptea în cap şi să gustăm din bucatele blagoslovite”, spune Dorin Galben. Tânărul va avea totuşi pe masa de sărbătoare ouă, poate chiar ouă roşii, şi cozonac. „Nu gătesc nimic moldovenesc cu această ocazie, deoarece ceea ce-mi place nu pot găti, iar ceea ce pot găti nu-mi place. Voi invita la masă prietenii de aici, din Polonia, deoarece lor le este foarte interesant ce obiceiuri avem de sărbători, despre ce vorbim şi în genere lor le place să comunice cu persoane din alte ţări”, spune studentul. Polonezii, care în mare parte sunt catolici, sărbătoresc Paştile de obicei în familie, cu multă discreţie şi linişte. În prima şi a doua zi de Paşti toate magazinele şi localurile sunt închise. „Toţi sărbătoresc în familie, de ce nu ar face-o şi vânzătorii?”, aşa gândesc polonezii. Pultusk este un oraş mic şi are doar biserici catolice. Cea mai apropiată biserică ortodoxă este în Warszawa, la 60 km distanţă. [China: Cozonac am cumpărat de la un magazin francez] Comunitatea moldovenilor din oraşul chinezesc Wuhan, provincia Hubei, numără doar 5 peroane. Lidia Sanduleac, studentă la Huazhong Shifan Daxue în acest oraş, spune că moldovenii vor sărbători Paştile împreună la un restaurant cu bucate din vest, după care vor face frigărui într-un parc. „În clasa a 10-a am obţinut bursa FLEX şi am plecat pentru un an în SUA. Nu este pentru prima data când nu sunt alături de familie de sărbători. Însă, spre deosebire de experienţa sărbătorilor de Paşti în SUA, unde am avut parte de o sărbătoare fastuoasă împreună cu familia-gazdă, în China chiar sunt responsabilă să creez cât de cât atmosfera de sărbătoare în sufletul meu”, a spus Lidia Sanduleac. Tânăra a menţionat că va merge la biserică, dar la una catolică, întrucât nu este o biserică ortodoxă în apropiere. „Voi merge la biserică după muncă, căci lucrez de Paşti. Eu şi colega de cameră am încondeiat ouă. Cozonac am cumpărat de la un magazin francez. Poate că îi vom avea alături şi pe studenţii din Rusia. Însă cum ne lipseşte cu adevărat o diasporă a moldovenilor, ne dorim să vorbim şi să glumim în limba română, să ne împărtăşim tradiţiile din familie”, a spus studenta. Lidia Sanduleac învaţă anul acesta limba chineză pentru ca anul viitor să înceapă studiile de licenţă. În total urmează să studieze în China 5 ani. [Franţa: Nimeni şi nimic nu poate înlocui sărbătorile în familie] Mihaela Muntean, studentă la Université de Bourgogne, în Dijon, Franţa, sărbătoreşte Paştile pentru prima dată departe de cei dragi. „În oraşul în care îmi fac studiile există foarte mulţi studenţi români, împreună cu care încercăm să „improvizăm” o atmosferă ca acasă. Suntem plini de energie şi bună dispoziţie. De altfel experienţa de student internaţional îţi oferă trăiri intense. Doar că atunci când vine vorba de sărbători de familie, nimeni şi nimic nu le poate înlocui”, a spus studenta. „Şi atunci când spun „familie” mă refer şi la cei care nu mai sunt printre noi. Din păcate, vara trecută am pierdut un membru important şi aş fi fost împlinită sufleteşte dacă aş fi putut să fiu prezentă la sărbătoarea de Paşti”, a spus Mihaela Munteanu. Anul trecut, fiind studentă la Sibiu, România, Mihaela a putut să vină acasă, pentru că distanţa era mai mică. „Anul acesta este pentru prima dată când nu voi fi acasă de Paşti. Cu toate acestea, ne putem spune „Hristos a Înviat!” prin skype”, a menţionat Mihaela Muntean. Tânăra spune că s-a obişnuit deja la orice sărbătoare alături de studenţii Erasmus (program de mobilitate studenţească) să aibă o masă plină cu mâncăruri specifice ţărilor de provenienţă. „Nici de această dată nu este o excepţie. Nu ne lipsesc nici bunătăţile specifice regiunii, precum caşcavalul, muştarul de Dijon şi vinul de Bourgogne. Dar facem şi friptură cu mămăligă, iar pentru desert clătite cu cremă şi glazură de ciocolată. Experienţa „à l’étranger” mi-a permis să îmi fac prieteni din toate colţurile lumii. Toate ocaziile speciale le marcăm împreună. Ne-am apropiat unii de alţii şi am devenit ca o mică familie”, a spune studenta. Diversitatea culturală şi confesională care o înconjoară i-a permis să descopere tot felul de tradiţii şi obiceiuri. „Marea majoritate a francezilor, fiind catolici, au sărbătorit Paştile în familiile lor, cu o săptămână înainte de Paştile Ortodox. De obicei, ei iau masa în familie, iar mai apoi merg în vizită la cei apropiaţi. Spre deosebire de noi, ei nu merg de Paştile Blajinilor la cimitir. A doua duminică de după Paşti este o zi obişnuită. Ei o fac în data de 1 noiembrie, fiind Ziua amintirii morţilor – La Toussaint”, menţionează Mihaela Muntean. Cozonacul, ce-i drept francez, cât şi ouăle roşii, nu-i lipsesc pe masa de Paşti. În Dijon, spune tânăra, sunt mai multe biserici ortodoxe, unde merge să se roage pentru sănătate, linişte, pace, şi nu în ultimul rând, să susţină cu brio examenele, care încep în curând.