Chiar dacă deja al doilea deceniu numărul populației Republicii Moldova este în scădere continuă, există rezerve umane importante care pot asigura creștere economică durabilă. Acestea sunt determinate de dividendul demografic. Centrul de Cercetări Demografice, în parteneriat cu UNFPA, Fondul ONU pentru Populație, a lansat Barometrul Demografic „Cum corelăm dezvoltarea economică cu cea demografică sau ce este dividendul demografic?”, transmite IPN.
Într-un comunicat de presă remis de UNFPA în Moldova se menționează că în Republica Moldova perioada dividendului demografic apare după anul 2000, când ponderea populației în vârsta aptă de muncă a început să crească și a ajuns până la 60-61%. Sarcina demografică a copiilor și vârstnicilor asupra populației apte de muncă a scăzut, astfel s-au redus relativ cheltuielile statutului pentru copii și vârstnici. Creșterea vârstei de pensionare prelungește perioada dividendului demografic. Potrivit studiului, Republica Moldova deține un potențial de forță de muncă destul de mare, important este ca acesta să fie valorificat pentru a obține creștere economică.
Rita Columbia, reprezentantă UNFPA în Moldova, a declarat că pentru a valorifica dividendul demografic, Guvernul, societatea civilă și partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, alături de UNFPA, trebuie să acorde prioritate investițiilor în tineri, în sănătatea acestora, inclusiv în sănătatea sexuală și reproductivă, educația și angajarea lor în câmpul muncii. De asemenea, valorificarea dividendului demografic ar trebuie să stea la baza revizuirii Strategiei „Moldova 2020”, care este cadrul de implementare al Acordului de Asociere cu UE și atingere a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.
Prezentând rezultatele studiului, Tatiana Tabac, cercetător științific din cadrul Centrului de Cercetări Demografice, a declarat că dividendul demografic din Republica Moldova este în prezent puțin valorificat. Rata de ocupare a populației este foarte scăzută și constituie doar 40%. Circa 27% din tineri cu vârsta între 15-29 de ani nu sunt încadrați nici pe piața muncii, nici în educație, acest indicator fiind de două ori mai mare decât media în UE.
Fluxurile emigraționale sunt în continuare mari. Potrivit estimărilor, Republica Moldova a pierdut 16% din populație. Migrația în masă a redus din volumul și perioada dividendului demografic. În prezent, are loc intensificarea fluxurilor migraționale la vârstele tinere, între 25-29 de ani. Indicatorii sănătății populației, cum ar fi mortalitatea copiilor până la un an și mortalitatea copiilor până la 5 ani, rămân la un nivel ridicat în comparație cu țările europene. Înaltă este și mortalitatea populației în vârstele apte de muncă, ceea ce duce la pierderea imediată a potențialului uman și a dividendului demografic.
Olga Gagauz, vicedirectoarea Institutului Național de Cercetări Economice, a precizat că scopul barometrului este să accentueze că în prezent, chiar dacă Republica Moldova înregistrează scăderea numărului populației, structura pe vârste a populației în prezent și în următoarele două decenii este favorabilă și poate facilita creșterea economică. Numărul și proporția populației în vârsta aptă de muncă în totalul populației depășește 55%, astfel sunt necesare măsuri de valorificare a acestui potențial.
