Frica, stresul sau îngrijorarea constantă în timpul pandemiei de COVID-19 pot duce la consecințe pe termen lung în comunități și familii. Specialiștii din sănătate ar trebui să anticipeze și să consilieze reacțiile la stres. O spune doctorul Jana Chihai, conferențiar universitar, transmite IPN.
În cadrul conferinței „Problemele de sănătate mintală – urmări grave în perioada post-COVID”, organizate la Academia de Științe a Moldovei, Jana Chihai a menționat că o criză de sănătate mintală este la fel de importantă ca orice altă criză de sănătate. „OMS declară că sănătatea mintală este a doua prioritate de sănătate publică pe timp de pandemie COVID-19. O asemenea criză poate apărea chiar și atunci când o familie are un plan de prevenire a crizelor și a folosit tehnici predate de către profesioniștii din domeniul sănătății mintale. În unele zile ne putem descurca mai mult decât în alte zile”, a subliniat Jana Chihai.
Potrivit medicului, un prim pas pentru atenuarea consecințelor stresului constituie recunoașterea problemei și acceptarea ajutorului. Persoanele cu patologii mintale preexistente trebuie să continue tratamentul și să fie conștienți de simptomele noi sau de agravarea stării. Psihiatrii, cu siguranță, trebuie să încurajeze pacienții să mențină tratamentul, iar asta înseamnă monitorizarea strictă a prezenței medicamentelor necesare în trusa medicală.
Asistentul universitar, Alina Bologan, a menționat că izbucnirea pandemiei COVID-19 a influențat substanțial viața oamenilor din întreaga lume, multe persoane manifestând stres, anxietate sau depresie, care sunt alimentate de frica și teama patologică de a se infecta. „Profesioniștii din sănătatea publică au un risc înalt de dezvoltare a simptomelor psihopatologice, mai ales dacă lucrează în asistența medicală primară, servicii de urgență, secții de urgență și îngrijiri intensive sau critice, astfel încât trebuie să se facă mai multe pentru a gestiona anxietatea și stresul în acest grup și, pe termen lung, pentru a preveni apariția de burnout, depresie și tulburări de stres posttraumatic”, a relevat Alina Bologan.
Un alt asistent universitar, Andrei Eșanu, a informat că a fost lansată campania „Suport în reabilitarea fizică și psihologică după COVID-19”. În cadrul acestei campanii a fost lansat și ghidul „Perioada după COVID-19: Informații pentru pacienți. Suport în recuperarea și gestionarea simptomelor ca urmare a COVID-19”, care conține informații inclusiv și despre sănătatea mintală. „Suportul psihologic începe de la recunoașterea nevoii de ajutor și susținere din partea celor apropiați, iar un plan de activitate zilnică ajută foarte mult la recuperare. În perioada de reabilitare, lipsa atenției, a gândirii lucide și scăderea capacității de concentrare sunt efecte posibile, dar care pot fi ameliorate în timp”, a mai spus Andrei Eșanu.
