Implementarea Strategiei de Dezvoltare a Societății Civile pentru următorii trei ani, care în prezent se află în proces de definitivare, va fi monitorizată de către reprezentanții sectorului non-guvernamental, ai Parlamentului și ai Guvernului, în condițiile în care monitorizarea a constituit un punct slab în cazul strategiei precedente, al cărei nivel de implementare a acțiunilor asumate a fost de circa 27%. Totodată, perioada pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare a Societății Civile și a Planului de acțiuni aferent la aceasta va fi pentru perioada 2018-2020, și nu 2017-2020, cum era stabilit anterior. Propunerile au fost formulate la ședința finală a Grupului de lucru pentru revizuirea Strategiei de Dezvoltare a Societății Civile pentru anii 2012-2015, la care au fost analizate și recomandările parvenite ca urmare a consultărilor publice pe proiectul Strategiei pentru anii 2018-2020, transmite IPN.
Un subiect aparte în cadrul discuțiile l-a constituit viabilitatea financiară a organizațiilor societății civile, întrucât în Republica Moldova au fost înregistrate progrese limitate în elaborarea și implementarea mecanismelor financiare și fiscale în favoarea organizațiilor nonguvernamentale. Potrivit lui Serghei Neicovcen, directorul executiv al Centrului Național de Asistentă și Informare a ONG-urilor din Moldova CONTACT, asigurarea viabilității financiare reprezintă un aspect esențial în dezvoltarea sectorului asociativ. „Urmează ca în cadrul grupurilor de lucru să stabilim obiectivele mai specifice pentru realizarea acestor acțiuni care într-un final vor face organizațiile mai durabile din punct de vedere financiar”, a notat Serghei Neicovcen.
Printre prioritățile Strategiei se numără spiritul civic și voluntariatul, care deocamdată în Republica Moldova rămân sub dezvoltate din mai multe motive. Una dintre cauzele spiritului civic redus este stimularea insuficientă a voluntariatului și lipsa infrastructurii de voluntariat, cum ar fi – centre de voluntariat, rețele de instituții gazdă și rețele de firme din business, care să suporte toate tipurile de voluntariat. Această situație este generată de lipsa de viziune și de resurse a actorilor implicați – autorități publice, societatea civilă și business și faptului că autoritățile publice nu inițiază parteneriate reale pentru dezvoltarea sectorului de voluntariat. Un alt aspect, în cadrul ședinței l-a constituit implicarea organizațiilor societății civile din stânga Nistrului în implementarea Strategiei.
Participanții s-au angajat să prezinte versiunea finală a proiectului Strategiei de Dezvoltare a Societății Civile până pe 13 decembrie.
