Neutralitatea unui stat nu echivalează cu o armată inaptă, iar Republica Moldova trebuie să-și fortifice capabilitățile indiferent de ce-ar spune Federația Rusă și „agenții săi de influență”. De această părere este Ștefan Gligor, președintele Partidului Schimbării.
„Un stat neutru nu face parte din coaliții militare, (...) dar asta nu înseamnă că un stat neutru are o armată impotentă, inaptă, incapabilă să-și apere propriul teritoriu și propriii cetățeni”, a declarat politicianul în cadrul unei dezbateri IPN, la care s-a discutat despre sprijinul militar suplimentar promis Republicii Moldova de către UE.
Potrivit lui Ștefan Gligor, armata Republicii Moldova este, cu anumite excepții, prost dotată și prost instruită, și nu ar putea face față unei invazii militare, în timp ce consolidarea capacităților de apărare a devenit „un subiect tabu”. „Actuala putere politică, majoritatea PAS, vorbește în jumate de ton, aproape în șoaptă despre aceste lucruri. Care este problema să ridici subiectul și să constați necesitatea dotării? Care este problema? Că noi suntem stat neutru? Da, suntem, conform Constituției. Dar neutru nu este sinonimul cuvântului impotent sau inapt. Noi avem nevoie de o strategie realistă de reorganizare a Armatei Naționale, de profesionalizare a acesteia în cele mai scurte termene posibile”.
Răspunzând vocilor critice potrivit cărora acceptarea oricărui sprijin din Occident pentru întărirea rezilienței Republicii Moldova ne-ar băga în bucluc, președintele Partidului Schimbării a spus: „Este o greșeală și lipsă de capacitate analitică din partea acelor oameni care afirmă că un discurs mai pronunțat cu privire la necesitățile noastre de apărare ar fi o provocare, vezi mă rog, ca nu cumva să deranjăm Federația Rusă în așa fel încât să vină să ne ocupe”, adăugând:
„Dacă Federația Rusă avea posibilitatea militară să ajungă până în Transnistria, (...) Republicii Moldova avea să-i fie impusă federalizarea pe modelul pe care îl consideră bun Vladimir Putin și nimeni nu avea să vă întrebe ce credeți voi. Dacă suntem un stat, dacă avem patrie, trebuie să știm să ne o apărăm, indiferent de ce planuri și cât de iritat ar fi cineva de la dorința noastră de a avea un stat funcțional și o patrie”, a spus politicianul.
În același context, Ștefan Gligor a sugerat că politicienii care se opun sprijinului din Occident, referindu-se în special la reprezentanții PSRM și Partidului Șor, ar fi „agenți de influență străină” ai Rusiei. Președintele Partidului Schimbării a criticat felul în care s-au gestionat dosarele care urmau să dovedească finanțarea străină și ilicită a unor asemenea partide. „Într-o țară în care nu există procuratură, nu există nici viață politică în limitele legii. Reforma justiției, să știți, este direct legată de securitatea națională, inclusiv militară”, a declarat Gligor.
Potrivit lui, PSRM, Partidul Șor și alte formațiuni s-au folosit recent de interdicția simbolurilor asociate cu agresiunea militară rusă în Ucraina „pentru a relua procesele de scindare a societății pe criteriul geopolitic”.
„Sunt sigur că există un plan, și de partea oligarhatului cleptocratic, și de partea agenților de influență străină, cum să se folosească de această capacitate moderată de administrare a treburilor publice de actuala putere politică, în vederea revenirii la guvernare. Mesajele pe care le lansează ei sunt mesaje de mobilizare. Mobilizarea aceasta se face cu anumite scopuri. Toți am văzut ultimele sondaje sociologice: dacă astăzi ar avea loc alegeri parlamentare, Partidul Socialiștilor, Partidul Șor și cel al Comuniștilor, ar lua mai mult decât PAS, ar lua majoritatea parlamentară. Iar dacă adăugăm capitalul politic al lui (Ion) Ceban, care cu certitudine va face parte din formulă, atunci va fi o victorie convingătoare”, a declarat Ștefan Gligor, președinte al Partidului Schimbării.
Dezbaterea publică la tema „Ce înseamnă, de ce este necesar și pe cine deranjează sprijinul militar suplimentar acordat Republicii Moldova de către UE?”, organizată de IPN, a fost ediția a 244-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
