Comisia Electorală Centrală (CEC) nu are instrumente de influență asupra primarilor care refuză să deschidă secții de votare pentru alegătorii de pe malul stâng al Nistrului, susține juristul Ștefan Gligor, participând la dezbaterea publică de la Agenția IPN "Falsificarea alegerilor: cum se face, cum se combate". "CEC poate încerca să impună primarii să deschidă secții, dar, conform legii, pedepsirea lor este imposibilă. Legislația nu prescrie în mod clar această situație".
În opinia lui Ștefan Gligor, acțiunile primarilor localităților din apropierea frontierei administrative cu Transnistria se explică prin reticența lor de a participa la încălcarea legii. "În anii trecuți, acești oameni au văzut sute de autocare care transportau mii de persoane la secții. Ei înțelegeau, că persoanele aduse nu aveau idee unde au venit și că ei doar trebuie să influențeze rezultatul alegerilor, dirijați de coordonatorii lor. Dar acești primari au dreptul să contracareze încălcarea legislației penale, care prevede până la cinci ani de închisoare pentru o asemenea infracțiune", a menționat juristul.
"CEC nu a elucidat evenimentele din 2016 și 2019, nu a făcut concluzii din scrutinul precedent, nimeni nu a fost tras la răspundere, dar acum deschide 42 de secții pentru locuitorii Transnistriei. Ce pretenții pot fi invocate primarilor într-o asemenea situație?! Pretenții pot fi doar față de CEC, MAI și Procuratură", insistă Ștefan Gligor.
Dezbaterea publică "Falsificarea alegerilor: cum se face, cum se combate" a avut loc în cadrul mini-ciclului "Noi și președintele: cine pe cine alege, cine pe cine reprezintă?", care face parte din proiectul "Dezvoltarea culturii politice prin dezbateri publice". Agenția de presă IPN organizează aceste dezbateri publice cu suportul Fundației Hanns Seidel.
