La hotarul țării are loc un război sângeros, iar în aceste condiții este absolut indicat să fie analizate acțiunile din toate scenariile posibile de evoluție a situației, inclusiv cele mai grave. Până acum s-a considerat că o variantă de scut îl reprezintă statutul de neutralitate pe care Republica Moldova și l-a consfințit chiar în Constituție. Însă evenimentele din ultimul timp demonstrează că statutul de neutralitate nu mai reprezintă o garanție, cel puțin nu peste tot și nu în toate cazurile. De ce se întâmplă așa, ce avem de făcut ca să fie altfel și cum statutul de neutralitate poate să reprezinte un scut real pentru securitatea țării și a oamenilor ei au discutat participanții la dezbaterea publică organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că neutralitatea permanentă este statutul juridic internațional al unui stat suveran, care în virtutea unei declarații unilaterale de voință sau a unui tratat internațional este obligat să nu participe la toate războaiele, cu excepția cazurilor de autoapărare. De asemenea, trebuie să respecte o politică în conformitate cu care, în caz de război, nu se implică de partea vreo unui stat beligerant și nu acordă asistență militară directă. Totodată, un stat neutru nu-și pune la dispoziție teritoriul pentru utilizare de către beligeranți, nu discriminează niciuna dintre părți în furnizarea de arme și bunuri militare.
„Adică restricțiile sunt egale pentru toți sau lipsesc cu desăvârșire. Nu participă la alianțe militaro-politice, refuză să desfășoare baze militare străine pe propriul teritoriu. Ca să fie foarte clar, statutul de neutralitate permanentă nu privează statul de dreptul la autoapărare, dar acest statut poate fi asigurat de un tratat internațional, fie de legislația națională”, explică expertul. Potrivit lui, garantarea neutralității permanente din partea comunității internaționale nu este o condiție necesară pentru existența acesteia, deși toate statele cu statut permanent de neutralitate caută ca statutul lor să fie recunoscut de alte țări. Igor Boțan a mai spus că statele neutre pot participa la acțiunile de menținere a păcii și de descurajare a războiului și exemplu este chiar Republica Moldova. Expertul a mai punctat că statutul de neutralitate permanentă poate fi revăzut.
Adrian Lebedinschi, deputat din Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, a menționat că BCS a venit cu o inițiativă legislativă care propune consolidarea mecanismelor de asigurare a neutralității permanente a țării. Potrivit lui, există state cu o economie bine dezvoltată care nu se implică în conflictele militare provocate de diferite state și astfel au grijă de cetățenii săi. „Republica Moldova, cu atât mai mult, nu se poate implica, deoarece este un stat prea mic ca să poată intra în anumite organizații militare internaționale. Or, cetățenii, mamele nu vor înțelege de ce copilul lor trebuie să se implice într-un conflict militar din alt stat”, a spus deputatul.
În opinia sa, Republica Moldova trebuie să aibă o armată bine pregătită, funcțională. „Și un exemplu potrivit este Israelul, care, de asemenea, este un stat mic, dar care este în stare să-și apere hotarele”. Parlamentarul a menționat că în proiectul de lege propus de BCS se face trimitere la inviolabilitatea teritoriului Republicii Moldova, interzicerea amplasării forțelor militare străine, neparticiparea la acțiuni militare etc. Adrian Lebedinschi spune că, după aprobarea acestuia în prima lectură ar fi necesar să fie creat un grup de lucru extins care să îmbunătățească această lege. „Am ajuns în momentul când trebuie să ne unim toți forțele, pentru ca nu cumva cineva să vrea să o ia razna. Pentru că riscul este pentru fiecare cetățean, pentru fiecare din nou. Vedeți în ce stres sunt și cetățenii noștri, și persoanele care au traversat frontiera din cauza acestui conflict miliar. Suntem acum la etapa în care absolut toți, inclusiv partidele extraparlamentare sunt invitate pe această platforma, ca să avem o lege într-adevăr bună, pe baza exemplelor acelor state care au deja o experiență”, a notat deputatul BCS.
Adrian Baluțel, deputat din Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate, a declarat că neutralitatea Republicii Moldova este un subiect pe care, indiferent de culorile politice, aproape toată societatea îl susține. Or, acest statut i-a permis Republicii Moldova să stea deoparte și să evite escaladarea unor confruntări geopolitice. „Ne-a permis să declarăm în raport cu toți actorii că noi nu luăm parte la anumite escaladări în alte regiuni ale lumii sau în zona Mării Negre, Balcani. Acest lucru ne-a permis să construim acel echilibru în societate care este foarte fragmentată între Est și Vest după foarte mulți ani de divizare la care a fost supusă. Neutralitatea este acel punct care ne aduce pe noi toți la o masă de discuții”, explică parlamentarul.
Potrivit lui, în situația de război din Ucraina, neutralitatea este acel element care exclude orice motiv de frică pentru cetățenii Republicii Moldova că statul poate fi parte sau subiect al unor acțiuni militare pe teritoriul său. „Statutul de neutralitate este prescris în Constituție – normă constituțională în Legea Supremă. Toate țările care au recunoscut Independența Republicii Moldova au recunoscut-o în baza Constituției, inclusiv poate indirect recunoscând neutralitatea Republicii Moldova. Noi am văzut acum că și țările din Est, și țările din Uniunea Europeană și-au manifestat poziția cu înțelegere față de statutul de neutralitate a Republicii Moldova. Și chiar în termeni politici – neutralitatea față de adoptare sau neadoptare a unor sancțiuni, de aliniere sau nealiniere. Respectiv, eu cred că acest element de neutralitate prescris în Constituție deja cimentează situația în care toată lumea știe că Republica Moldova este un stat neutru și așa va rămâne”, a mai spus Adrian Baluțel.
Dezbaterea publică la tema „Statutul de neutralitate al Moldovei: cum transformăm aspirația în scut? Reflecții legislative și politice cu flacăra războiului în preajmă”, organizată de IPN, a fost ediția a 228-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
