Societatea civilă recomandă Parlamentului Republicii Moldova să nu tergiverseze ratificarea Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, pe care l-a semnat încă în anul 2000. Sectorul asociativ consideră că aplicarea prevederilor Statutului pe tot teritoriul ţării ar putea oferi pârghi suplimentare pentru asigurarea respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană, inclusiv prin tragerea la răspundere penală a persoanelor concrete care se fac vinovate de astfel de încălcării, au declarat reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale în cadrul dezbaterilor publice consacrate problemelor cu care se confruntă tinerii din regiunea transnistreană înrolaţi cu forţa în structurile militare subordonate regimului neconstituţional, desfăşurate la Agenţia Info-Prim Neo. „Ratificarea Statutului de la Roma ar aduce avantaje vizibile populaţiei din Republica Moldova, în special locuitorilor din regiunea transnistreană controlată de regimul neconstituţional, în apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale”, a declarat Viorel Barbănouă, membru al Coaliţiei Naţionale pentru Curtea Penală Internaţională. „Spre deosebire de instituţii gen Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, care condamnă state pentru încălcarea drepturilor persoanei, Curtea Penală Internaţională, numită şi Tribunalul Penal Internaţional sau Curtea de la Haga, după sediul de reşedinţă, condamnă persoane concrete pentru crime şi fărădelegi împotriva omului şi umanităţii”, precizează Viorel Barbănouă. Potrivit lui, la răspundere penală ar putea fi traşi şi liderii de la Tiraspol pentru acţiunile împotriva populaţiei şi legalităţii. O altă particularitate care asigură eficienţa măsurilor întreprinse de Curtea de la Haga constă în faptul că instanţa îşi deleagă propriii experţi în teritoriile supuse examinării, având la dispoziţie un arsenal important de acţiuni pentru a-şi impune autoritatea. Potrivit preşedintelui asociaţiei „Promo-Lex”, Ion Manole, documentul de la Roma ar fi o nouă garanţie pentru prevenirea izbucnirii de violenţe militare. În acelaşi timp, şeful Biroului Reintegrării de la Chişinău, Ion Stăvilă, este de părere că Statutul de la Roma nu prezintă o panacee generală pentru redresarea situţiei privind drepturile omului în regiunea transnistreană. „Există o serie întreagă de convenţii la care Republica Moldova este parte, dar care nu pot fi aplicate în regiunea transnistreană, deoarece autorităţile de la Chişinău nu exercită controlul asupra teritoriului dat”, a spus Ion Stăvilă. Oficialul a adus exemple de neadmitere pe teritoriul controlat de regimul neconstituţional a înalţilor reprezentanţi ai misiunilor internaţionale şi diplomatice ale ţărilor cu pondere în lume. Viorel Barbănouă este de părere că Republica Moldova a tergiversat ratificarea Statutului de la Roma din cauza că nu controlează situaţia din regiunea transnistreană. Totuşi, potrivit lui, până la finele anului curent, documentul de la Roma ar putea fi adoptat, spune el. Statutul de la Roma a fost semnat de Guvernul Republicii Moldova în anul 2000. În anul 2007, Ministerul Justiţiei a transmis documentul spre avizare Comisiei parlamentare pentru politică externă şi integrare europeană, care a emis un aviz pozitiv. Ratificarea Statutului de la Roma a constituit şi un punct al planului de acţiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană. Statutul de la Roma a fost ratificat de către 111 ţări din lume şi semnat de către 129. În prezent, Curtea Penală Internaţională cercetează mai multe cazuri de genocid, crime de război sau asupra umanităţii, în particular fiind cercetaţi trei şefi de stat. Coaliţia pentru Curtea Penală Internaţională, creată recent de o serie de ONG-uri, îndeamnă autorităţile Republicii Moldova să ratifice Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale. Prin abordarea situaţiei tinerilor recruţi din regiunea transnistreană, Consiliul Naţional al ONG-urilor a lansat ciclul de dezbateri publice „Probleme de actualitate în domenii de importanţă vitală: viziuni convergente şi divergente”. La dezbaterile săptămânale vor fi invitaţi să participe reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale şi ai sectorului asociativ, responsabili de domenii-cheie, inclusiv drepturile omului, justiţie, educaţie, tineret, probleme sociale, conflictul transnistrean, mass-media, protecţia mediului, etc. Ciclul de dezbateri îşi propune abordarea multilaterală, pluralistă şi profesionistă a problemelor de actualitate ce frământă societatea cu scopul informării mai ample a populaţiei şi presei din Republica Moldova şi de peste hotare, precum şi identificării unor posibile soluţii şi acţiuni comune.