Decizia de acordare Republicii Moldova a statutului de țară candidată de aderare la Uniunea pe 23 iunie se datorează în mare parte războiului care bântuie la hotarele țării. De asemenea, se datorează voinței structurilor și statelor europene, precum și existenței unei guvernări pro-europene în țară. Nimic nu s-ar fi putut întâmpla însă dacă societatea moldovenească nu ar fi delegat unei guvernări pro-europene împuternicirile pentru orientarea pro-europeană a țării. La fel cum nimic din procesul de integrare europeană a țării nu se poate întâmpla pe viitor dacă societatea retrage aceste împuterniciri pentru actuala guvernare sau oricare altă guvernare. Care sunt garanțiile, dar și riscurile legate de voința societății în acest sens au discutat participanții la dezbaterea publică: „Statutul de candidat și ireversibilitatea integrării europene se ține pe voința societății: de ce depinde ea în condițiile actuale?”, organizată de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că un criteriu al regimului politic este puterea. Și din acest punct de vedere, se consideră că există regimuri politice pluraliste, totalitare sau autoritare și regimuri politice mixte. În Republica Moldova este un regim pluralist. Însă, Republica Moldova se consideră a fi o democrație defectuoasă, de aceea este foarte important de înțeles că democrația este o libertate instituționalizată, iar măsurarea se face în timpul alegerilor (parlamentare, prezidențiale și locale) care au loc în mod ordinar o dată la patru ani.
„Deci, noi o dată la un și jumătate avem această posibilitate să întrebăm cetățenii opinii față de atitudinea față de putere – fie că alegem șeful statului, fie că alegem Parlamentul, fie că alegem consiliile raionale, pentru că ele, din punct de vedere politic sunt cele mai reprezentative”, explică expertul. Legitimitatea puterii este cea mai importantă condiție pentru eficacitatea unei puteri în stat, prin câteva criterii – constituțional, electoral, și legitimitatea puterii politice, care reprezintă capacitatea instituțiilor puterii de a rezolva problemele politice cu care se confruntă cetățenii etc. „Toate lucrurile referitore la legitimitate trebuie să fie privite în ansamblu prin prisma acelor criterii de legitimitate la care m-am referit”, a mai spus expertul.
Comentatorul politic Nicolae Negru a menționat că integrarea europeană, de altfel ca și cea pro-estică, este o mișcare strategică a Republicii Moldova, care depinde de deciziile pe care le ia clasa politică, instituțiile statului și alegătorii inclusiv. Dar, există și un electorat de mijloc care merge spre direcția Uniunii Europene, însă la prima „clătinare” renunță și optează pentru sensul opus. „Această concurență între aceste două idei, două direcții strategice face ca componentele – guvernarea, clasa politică, starea electoratului să fie variabile într-un fel sau altul”, spune Nicola Negru. Potrivit lui, „problema problemelor” este modul de percepție între „lumi paralele”, care există în toată lumea. Comentatorul a declarat că se întâmplă că și unii politicieni migrează dintr-o tabără în alta.
„Cum să rezolvăm această izolare. Cum să facem ca lumea să nu trăiască paralel și să comunice? Aceasta este problema problemelor. Mi se pare că acum poate ajuta internetul, rețelele sociale. Dar aceasta situație există și în statele europene, și în Statele Unite. Politicienii încearcă să lucreze cu acest electorat migrator, cu acești cetățeni, pentru care de fapt nu contează orientarea politică, ci dacă îi aduce beneficii”, a mai spus Nicolae Negru.
Mihai Mogîldea, lider de echipă la Programul Europenizare a Institutului pentru Politici și Reforme Europene, susține că experiența ultimilor ani demonstrează că atitudinea partenerilor externi depinde de mai mulți factori. În special de doi factori. Este vorba despre actul de guvernare și capacitatea partidelor și a demnitarilor de a livra rezultate pentru cetățeni. Rezultate pentru dezvoltarea și modernizarea țării în perspectiva consolidării relațiilor cu partenerii externi și cu Uniunea Europeană.
„Al doilea factor cred că ține de integritatea actorilor aflați la conducerea statului, pentru că, vrem noi sau nu vrem, până la urmă relațiile Uniunii Europene cu Republica Moldova comportă un caracter politic destul de pronunțat. Impulsul pentru dezvoltarea acestei relații este dat de către țările membre ale Uniunii Europene, chiar dacă rolul instituțiilor tehnocratice în tot acest proces este important. Contează foarte mult ca acești lideri de stat și de guvern din UE să aibă o încredere destul de mare în cei care sunt responsabili de conducerea statului și de întregul proces decizional”, a notat Mihai Mogîldea.
Creditul de încredere acordat actualei guvernări acum un an a fost bazat pe integritatea acestor oameni care sunt responsabili de actul de guvernare. Potrivit expertului, ca urmare a fost inițiat un dialog cu partenerii europeni care a adus rezultate importante prin obținerea statutului de stat candidat. „Noi trebuie să fim conștienți de faptul că, pe lângă rezultatele care sunt așteptate la nivelul UE pe marginea implementării Acordului de Asociere, pe aceste nouă condiții pentru inițierea negocierilor de aderare, toate aceste decizii vizează inclusiv capacitatea Republicii Moldova de accelera procesul de modernizare și europenizare a țării prin intermediul unor personalități politice care se bucură de încredere nu doar la nivel intern , dar și pe arena internațională”, notat Mihai Mogîldea.
Dezbaterea publică la tema „Statutul de candidat și ireversibilitatea integrării europene se ține pe voința societății: de ce depinde ea în condițiile actuale?”, organizată de IPN, a fost ediția a 258-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
