Acum două zile, a fost formulată o propunere radicală de depășire a situației complicate legate de criza sanitară din Moldova, poate chiar cea mai complicată de până acum. Este vorba despre propunerea de sâmbătă a președintei Maia Sandu de a institui stare de urgență pe tot teritoriul țării timp de două săptămâni, dar care se pare că a fost respinsă din start de către o parte din forțele politice de care depinde realizarea acestei propuneri, fără drept de apel. Argumentele pro și contra ale celor două părți, motivele care generează pozițiile respective, dar și efectele pe care le poate provoca instituirea sau neinstituirea stării de urgență au fost discutate de către experții, participanți la dezbaterea publică „Starea de urgență: pro și contra, aspecte sanitare, economice și politice”, organizată de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că Republica Moldova are o legislație foarte bine conturată în ceea ce ține de introducerea stării de urgență și stării de urgență în sănătatea publică. Este vorba despre circa 15-20 de acte normative, printre care legi, hotărâri de Guvern, ordine etc. Cât despre solicitarea președintelui țării de a declara stare de urgență, acest lucru se face prin adoptarea unei hotărâri speciale a Parlamentului. Și acum un an, pe 17 martie 2020, o asemenea hotărâre a legislativului a fost precedată de o hotărâre a executivului, care a solicitat introducerea stării de urgență. „Introducerea stării de urgență presupune că practic guvernarea trece în mâinile unei comisii speciale conduse de prim-ministru. Și aceasta se numește Comisia pentru Situații Excepționale, fiind structura împuternicită să administreze stările de urgență pe teritoriul Republicii Moldova”, a notat Igor Boțan.
„Este foarte important să înțelegem că hotărârile acestei Comisii sunt executorii pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale, locale, agenților economici, instituțiilor publice și pentru cetățeni. Sarcina de bază a acestei Comisii este să emită dispoziții privind aplicarea măsurilor de protecție a populației. Și lucrurile specifice pe care trebuie să le înțeleagă cetățenii este că dacă o astfel de stare de urgență este impusă, această Comisiei pentru Situații Excepționale impune sau admite relaxarea restricțiilor și a regimului de activitate a instituțiilor, întreprinderilor pentru a reduce impactul calamităților. Și foarte important este că această Comisie poate aproba măsuri specifice în domeniul justiției, poate suspenda procesul educațional, poate impune sistarea manifestărilor publice etc.”, explică Igor Boțan.
Potrivit expertului, Comisia pentru Situații Excepționale funcționează pe platforma Ministerului Afacerilor Interne, iar organul de coordonare este Platforma Centrului Unic de Comandă. La această platformă se poate alinia președintele țării, în calitate de coordonator, șeful statului având atribuții în domeniul protecției civile. De asemenea, Consiliul Suprem de Securitate poate veni cu recomandări pe această platformă. Igor Boțan precizează că, în cazul stării de urgență, întreaga putere este în mâinile premierului, a Guvernului, ministereleor, dar și procurorului general, conducerii Serviciului de Informații și Securitate, Centrului Național Anticorupție etc.
Vadim Pistrinciuc, director executiv al Institutului pentru Politici și Inițiative Strategice, a menționat că la Consiliul Suprem de Securitate au fost enunțate două blocuri de acțiuni. Unul ține nemijlocit de acțiunile de combatere a cazurilor noi de infectări COVID-19. Al doilea bloc se referă la măsurile compensatorii pe care trebuie să le întreprindă Guvernul, în caz că se aplică starea de urgență și carantina parțială pentru agenții economici. Potrivit lui, introducerea stării de urgență nu are cum să placă. „În general, măsurile de luptă cu pandemie nu sunt populare – nici purtarea măștii, nici restricțiile de frecventare a instituțiilor de distracție etc. În ce măsură este necesară introducerea stării de urgență ? - Cred că la această întrebare cel mai bine trebuie să răspundă specialiștii. Din ce vedem noi, din estimările care sunt prezentate și în spațiul public de specialiștii OMS și specialiștii noștri din instituțiile de sănătate, rata foarte înaltă de mortalitate în acest val este evidentă. Vârsta celor infectați și a celor cu simptome grave care necesită spitalizare întinerește foarte mult”, a spus Vadim Pistrinciuc.
Potrivit lui, dacă situația este privită din punctul de vedere al pierderilor de vieți omenești, introducerea stării de urgență este o măsură justificată. „Oamenii deja uită cazurile raportate zilnic de autorități. Și prima obligație, în condițiile acestor pierderi mari, a Consiliului Suprem de Securitate este să protejeze viața și integritatea cetățenilor. Aceste cifre și semnalele din sistemul de sănătate sunt disperate, capacitățile fiind la limită. Totodată, unii experți spun că se poate ajunge la o sută de decese asociate noului coronavirus într-o singură zi”, a spus el.
Vadim Pistrinciuc a declarat că măsurile enunțate evident că nu sunt populare, însă trebuie aplicate într-un mod mai eficient măsurile deja aplicate, care însă sunt aplicate într-un mod sporadic, spre regret. „Până la introducerea măsurilor dure de izolare și carantină, e necesar să fie aplicate eficient măsurile de control, constrângere deja active, astfel încât acestea să fie aplicate întocmai. Și aici ar fi nevoie de împuterniciri pentru autoritățile responsabile ca să aplice sancțiuni pentru nerespectare. Or, nici sporirea gravității măsurilor de izolare nu vor da efecte, dacă nu vor existra modalității de a impune aceste măsuri, de a monitoriza respectarea măsurilor și sancționarea pentru ignorarea lor!, a spus expertul.
Adrian Lupușor, director executiv Expert-Grup, a spus că în situația creată lipsesc foarte mult opiniile calificate ale experților din domeniu. Or, se creează impresia că „într-un război, generalii tac sau vorbesc cu jumătate de voce”. Potrivit lui, din ceea ce se discută și se întreprinde în alte țări, este clar că Republica Moldova are nevoie de lockdown. Și chiar dacă toți cunosc costurile economice mari ale carantinei, dar prioritate trebuie să fie salvarea vieților omenești. „Toate politicile și toate eforturile trebuie să țintească în reducerea numărului de infectări și decese. Republica Moldova, ca și de fapt toată lumea, este în război, cu virusul. Toată atenția și toate resursele trebuie direcționate către front. Medicii, sistemul medical – acolo sunt prioritățile noastre. Da, multe forme vor avea de suferit, mulți angajați vor avea de suferit, da suntem o țară săracă – cunoaștem toate aceste probleme cu care se confruntă Republica Moldova. Dar, cu părere de rău, astăzi sunt necesare măsuri destul de dure, care să restricționeze în mod administrativ contactele interumane. Oamenii trebuie să stea acasă, oamenii trebuie să-și treacă toată activitatea economică, casnică, socială în regim online stând acasă. Și, evident, eventualele ieșiri afară – doar cu titlu de extremă de necesitate, doar cu respectarea tuturor cerințelor sanitare”, explică Adrian Lupușor.
În opinai sa, lockdownul este necesar și acesta trebuie să fie complementat prin două alte intervenții. Este vorba despre măsuri compensatorii pentru populație și pentru agenți economici. De asemenea, este necesară o comunicare mai activă cu populația, mobilizarea primarilor și a altor lideri de opinie pentru a le explica oamenilor necesitatea lockdown-ului. „Foarte mult se vorbește despre costurile economice ale unui lockdown. Evident că acestea se cifrează la miliarde de lei, dar lockdown-ul va salva viați omenești”, a spus el.
Expertul susține că trebuie analizate costurile în cazul în care lockdown nu va fi institui, iar pandemia se va acutiza și mai mult. Or, dacă situația se va agrava, atunci costurile economice, cu siguranță vor fi mai drastice și mai de lungă durată, decât în cazul unui lockdown pentru o anumită perioadă de timp. „După astfel de acțiuni, economia își revine și se atestă o creștere compensatorie. În perioada post-lockdown, va spori dorința de a investi, de a călători, de a consuma etc. Eu mă aștept la o creștere economică foarte rapidă, dacă acest lockdown va fi unul consistent și nu doar de două săptămâni. Cred că este necesar pentru o perioadă mai lungă de timp pentru a preveni răspândirea pandemiei”, a notat directorul Expert-Grup.
Dezbaterea publică „Starea de urgență: pro și contra, aspecte sanitare, economice și politice” este ediția a 178-a din proiectul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurată de IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel ”.
