Ideea organizării unui referendum, înainte de finalizarea procesului de negocieri, este timpurie. În plus, în lipsa unui consens larg în societate, există riscul politizării acestui exercițiu al democrației. Opinia aparține directorului adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și a fost expusă în cadrul dezbaterii publice la tema „Consens și rivalitate la referendum-ul pro-UE”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit expertului IPRE, nu există riscul ca ideea eurointegrării Republicii Moldova să nu fie susținută la referendum.
Expertul IPRE, Stanislav Ghilețchi, spune că ideea unui referendum republican privind aderarea țării la Uniunea Europeană trebuia să fie susținută de toate forțele politice, iar modificările Codului Electoral, operate de majoritatea PAS, să fie votate inclusiv de deputații din opoziție.
„Acest referendum, pe lângă scopurile strategice naționale, are și un scop politic de a promova partidul de guvernare. Atunci când Parlamentul a decis că referendumul poate să aibă loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, a introdus și acest element de promovare a partidului de guvernare. Dacă s-ar fi dorit o discuție națională, inclusiv, modificările la Codul Electoral, ar fi trebuit să fie aprobate cu majoritate absolută în Parlament, cu participarea opoziției”, a spus Stanislav Ghilețchi.
Expertul Stanislav Ghilețchi se arată convins că rezultatul referendumului privind aderarea țării la UE va fi unul pozitiv, însă critică guvernarea pentru dublele standarde folosite. În 2019, guvernarea PDM a organizat un referendum privind reducerea numărului de deputaţi, de la 101 la 61, şi posibilitatea ca cetăţenii să poată retrage mandatul deputatului. Blocul ACUM a criticat atunci organizarea plebiscitului în aceeași cu alegerile parlamentare.
„Nu există riscuri cu referire la dorința noastră de integrare europeană. Există riscul politizării acestui referendum. Dar având în vedere sondajele pe care le avem, nu există riscuri să nu se obțină un rezultat pozitiv la referendum. Cred că societatea va susține acest referendum. Vom vedea însă care vor fi rezultatele la prezidențiale. Vom vedea dacă referendumul va aduce punctele adiționale pe care președintele dorește să le obțină ca urmare a acestor două exerciții electorale. Contează nuanțele cum s-a ajuns la acest referendum. Nu poți să adopți un Cod Electoral prin care să condamni referendumul din 2019, organizat de fosta guvernare odată cu alegerile parlamentare, să menționezi că acel referendum a fost utilizat ca o manipulare a opiniei publice, iar peste un an să vii și să anunți că dorești să menții organizarea concomitentă a acestor exerciții. Politica sustenabilă nu poate fi făcută circumstanțial”, a explicat directorul adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene.
Mai mult, potrivit expertului IPRE, ideea organizării referendumului este forțată, majoritatea țărilor membre UE organizând acest exercițiu electoral după finalizarea negocierilor de aderare.
„Momentul pentru când a fost planificat acest referendum este unul timpuriu. În afară de Macedonia de Nord, care a organizat un referendum pentru că ei trebuiau să-și aprobe și schimbarea denumirii țării, nu avem țări din Uniunea Europeană care au organizat referendumuri înainte de încheierea procesului de negocieri. Obiectivul de țară este finalizarea negocierilor către anul 2030, în acest context trebuia pregătit terenul pentru organizarea unui eventual referendum. Nu există riscul eșecului referendumului, dar există riscul ca acest referendum să conțină un element forțat, adică organizarea referendumului înainte de procesul logic al evenimentelor, înainte de finalizarea negocierilor cu succes”, a spus Stanislav Ghilețchi.
Dezbaterea publică la tema „Consens și rivalitate la referendum-ul pro-UE” este ediția a 297-a din ciclul de dezbateri: „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
